Aici, dorinţa de a valorifica experienţa dobândită, dar mai ales de a munci „pentru sine” i-a determinat să-şi deschidă afaceri care nu doar că le asigură propria existenţă, dar au şi creat oportunităţi de a rămâne în ţară pentru mulţi alţi concetăţeni de-ai lor. Protagoniştii noştri de astăzi – „emigranţii” Eugen Scurtu, Vasile Goncear şi Mihai Ioncu – sunt trei tineri oameni de afaceri reveniţi la baştină după ani de pribegie. În prezent, după mult efort şi bani investiţi, ei se bucură de succes.

Pe cei trei tineri entuziaşti i-am întâlnit acum două săptămâni, la conferinţa de prezentare a rezultatelor preliminare ale programului PARE 1+1, unde au venit să-şi împărtăşească experienţa. Ei se numără printre cei 73 de beneficiari ai programului care au semnat contracte de finanţare nerambursabilă. Deşi mai au multe planuri de viitor, pentru care va fi nevoie de investiţii substanţiale, ei se arată încântaţi de faptul că au reuşit să rămână acasă, alături de familiile lor.

Olarul care vrea să reînvie o ramură a industriei

Vasile Goncear din satul Hogineşti, Călăraşi, a muncit peste hotare timp de 12 ani. Iniţial a plecat în Rusia, imediat după 1990, dar, după conflictul transnistrean, când dintr-un simplu muncitor moldovean s-a transformat în „rumân-fascist”, cum îl numeau băştinaşii, s-a întors acasă. Viaţa însă era din ce în ce mai grea, aşa că a plecat în Italia. Acolo a muncit mai bine de cinci ani împreună cu soţia, la câteva fabrici de ceramică. Fiind născut într-o familie cu tradiţie în arta ceramicii populare (în cazul lui, până şi numele o dovedeşte, Goncear traducându-se ca olar din limba rusă), chiar fiind departe de baştină, Vasile a încercat să înveţe tot ce se putea despre olărit. Atunci când a adunat suficienţi bani pentru a-şi deschide propria afacere, a revenit în Moldova. „M-am gândit că ar fi mai bine să investesc acasă şi nu acolo unde toţi te consideră un venetic”, povesteşte el.

Vasile Goncear, un redutabil olar

Pentru a reînvia o ramură a industriei care până nu demult era una foarte dezvoltată în Moldova, în 2005, Vasile Goncear a deschis o fabrică de ceramică în satul de baştină. „Deocamdată, produc ceramică utilitară, dar am utilaj şi pentru a produce ceramică pentru construcţii care, de regulă, se importă. Noi avem lut bun, avem forţă de muncă şi capacităţi – de ce să nu producem ceramica noastră?!”, se întreabă olarul, care până în prezent a creat 20 de locuri noi de muncă şi intenţionează să deschidă în curând încă 30. Vasile urmează să facă o investiţie de 500 de mii de lei, după care, din cadrul programului PARE 1+1, va beneficia de un grant nerambursabil de 200 de mii de lei.

Tinerii veniţi din Europa aduc inovaţiile în ţară

Un alt caz de succes este cel al lui Eugen Scurtu. După opt ani de muncă în Spania, el s-a întors în Moldova, la soţie şi la cei trei copii ai lor, iar împreună au lansat o afacere în domeniul energiei regenerabile. Tânărul şi-a dorit dintotdeauna să revină definitiv în Moldova, dar, pentru că asigura singura sursă de venit în casă, a trebuit ani buni să se împartă între muncă şi familie. Într-un final, obosit de viaţa printre străini, Eugen a revenit acasă cu scopul să-şi pună pe picioare propria afacere – o minifabrică de păsări. „Însă, după analiza situaţiei economice, ne-am reorientat spre producerea peleţilor din biomasă: paie, resturi de floarea-soarelui, crengi de copaci, rumeguş. Moldova dispune de multă materie primă, biomasă care poate fi utilizată mai raţional”, este convinsă Rodica Scurtu, soţia lui Eugen şi cea care-l susţine întru totul. Pentru că afacerea urma să fie deschisă cu banii aduşi de peste hotare, soţii Scurtu au prezentat dosarul în cadrul programului PARE şi au beneficiat ulterior de finanţare.

Rodica Scurtu, o tânără afaceristă care a investit în energia regenerabila

„Am făcut o investiţie de o jumătate de milion, bani cu care am procurat linia tehnologică de producere a peleţilor din biomasă, iar din cadrul programului ne-au fost restituite 200 de mii de lei”, a remarcat Rodica. Deşi afacerea lor a fost lansată abia acum patru luni, tinerii spun că se bucură de cereri din partea consumatorilor. Utilajul are capacitatea de a produce trei tone de peleţi pe zi. La moment, sunt create cinci noi locuri de muncă, dar afaceriştii planifică să-şi extindă capacitatea de producere şi numărul de locuri de muncă create.

O afacere de succes necesită investiţii mari

Fraţii Mihai şi Vasile Ioncu sunt doi tineri din Şoldăneşti care, în ciuda vârstei, au înţeles că numai prin muncă poţi construi un viitor prosper. După ce au studiat piaţa locală, tinerii au hotărât să-şi deschidă propria afacere în domeniul industriei de prelucrare a lemnului. „Sunt licenţiat în drept, dar, după câteva tentative nereuşite de a mă angaja în câmpul muncii, am hotărât să mergem pe proprie răspundere şi am iniţiat împreună cu fratele această afacere”, povesteşte Mihai. Astfel, la finele lui 2008, Mihai şi Vasile au solicitat, în cadrul Programului PNAET, un credit investiţional de 300 de mii de lei, bani din care şi-au procurat utilajul necesar pentru prelucrarea lemnului şi producerea mobilierului. Afacerea a fost pusă pe picioare şi graţie resurselor financiare trimise de mama lor, care de opt ani munceşte în Italia. De altfel, anul trecut au mai câştigat un grant nerambursabil în valoare de 200 de mii de lei din programul PARE.

Mihai Ioncu, tânăr antreprenor

După câţiva ani de antreprenoriat, întrebat fiind de câţi bani este nevoie pentru o afacere de succes şi dacă sunt sau nu suficiente aceste 200 de mii oferite în cadrul programului, Mihai a răspuns: „În funcţie de afacere, probabil că s-ar putea reuşi şi cu mai puţini bani. Totuşi, cred că o afacere de succes necesită investiţii mari. Noi am investit aproape un milion şi parcă ar mai fi nevoie de bani pentru a îmbunătăţi afacerea. Am recurs şi la credite pentru a ne dezvolta. Este greu, dar e un început bun”, consideră Mihai Ioncu.

În prezent, un sfert din populaţia R. Moldova este plecat la muncă peste hotare. Suntem a doua ţară din lume după numărul de persoane plecate peste hotare în raport cu numărul populaţiei. Datele oferite de Banca Naţională arată că, în 2011, în republică au fost făcute transferuri de peste hotare de peste 1,4 mlrd. dolari.

PARE 1+1: rezultatele primului an de activitate

– De la lansarea proiectului PARE 1+1 şi până în prezent au beneficiat de instruire 256 de lucrători migranţi şi rudele de gradul I ale acestora.
– Concomitent, 73 de beneficiari au încheiat contracte de finanţare nerambursabilă care vizează investiţii de peste 35 mln. lei, dintre care peste 22 mln. din remitenţe.
– 52% din remitenţe provin de le emigranţi din Italia, 9% din Rusia, 5% din Marea Britanie, Portugalia şi SUA. În total au participat la program emigranţi din 24 de ţări.

Mai mult de jumătate dintre beneficiari ai programului au investit în agricultură (construcţia serelor, creşterea animalelor, servicii mecanizate), 24% şi-au lansat afaceri în sfera serviciilor(curăţenie, reparaţia autovehiculelor, parc de odihnă, servicii medicale), iar 18% din remitenţe au fost alocate în domeniul industriei (fabricarea peleţilor, produselor de ceramică, pâine, nutrienţi pentru animale).