Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 17 Februarie 2018
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Ultima oră 14 Septembrie 2017, ora 10:47

Reprezentanții MAE au cerut părții ucrainene să solicite avizul Comisiei de la Veneția pe Legea învățământului adoptată la Kiev

Marime Font

Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale a semnat, miercuri, la Kiev, o Declarație comună prin care se asumă de către cele două Părți preluarea pe agenda noii sesiuni din 2017 a tuturor temelor de interes pentru cele două Părți, începând cu anul 1997.

Potrivit unui comunicat al MAE, în context, reprezentanții MAE român au solicitat părții ucrainene să ceară avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și al Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale înainte ca noua lege a învățământului adoptată de Parlamentul de la Kiev să fie promulgată de Președintele Ucrainei.

"Un subiect căruia i s-a acordat o atenție specială a fost adoptarea de către Rada Supremă a proiectului de Lege a Învățământului din Ucraina, la 5 septembrie 2017. Delegația română și-a exprimat regretul profund pentru faptul că adoptarea noii Legi a Învățământului și mai a ales a art. 7, care privește limba de desfășurare a procesului educațional, s-a făcut fără consultarea reprezentanților organizațiilor minorității române din Ucraina. A cerut ca autoritățile ucrainene să solicite avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și al Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale înainte ca noua lege să fie promulgată de Președintele Ucrainei. De asemenea, a transmis determinarea părții române pentru identificarea, în colaborare cu autoritățile ucrainene competente, de soluții care să asigure respectarea dreptului la educație în limba română pentru persoanele aparținând minorității române din Ucraina", precizează sursa citată.



MAE informează că sesiunea plenului Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale s-a desfășurat miercuri la Kiev, delegația română fiind condusă de de secretarul de stat Alexandru Victor Micula și a cuprins reprezentanți ai MAE, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Culturii și Identității Naționale, Departamentului pentru Relații Interetnice, Secretariatului de Stat pentru Culte și ai Uniunii Ucrainenilor din România.

"Cu ocazia reluării activității, Comisia a agreat și semnat o Declarație comună prin care se închid sesiunile Comisiei din 2002 și 2006 și prin care se asumă de către cele două Părți preluarea pe agenda noii sesiuni din 2017 a tuturor temelor de interes pentru cele două Părți, începând cu anul 1997. Sesiunea din anul 2017 a fost finalizată cu semnarea unui protocol, care consemnează atât concluziile comune, cât și opiniile divergente ale celor două Părți", se arată în comunicat.

Potrivit MAE, pe durata negocierilor de la Kiev, dar și în perioada premergătoare reuniunii plenului Comisiei Mixte, mandatul delegației României a urmărit promovarea aplicării cu bună credință a normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale în vederea asigurării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorității române din Ucraina și a minorității ucrainene din România.

Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale a fost instituită în baza prevederilor articolului 13 al Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina, semnat la 2 iunie 1997. Acesta este principalul cadru de consultare și colaborare bilateral în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Agerpres.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul