Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 09:53
Abonamente

Economie 4 Septembrie 2017, ora 07:06

Republica Moldova demult nu mai este o țară agrară

Marime Font

Anul acesta s-au împlinit tocmai 26 de ani de la independență, dar fantoma colhozurilor din Uniunea Sovietică mai bântuie. Încă se mai răspândește mitul precum că Republica Moldova ar fi o țară agrară. Totuși, statisticile arată că ponderea principală la formarea produsului intern brut o aduce comerțul, iar agricultura are un procentaj foarte mic. În susținerea respectivelor statistici vin și experții care afirmă că R. Moldova demult nu mai este o țară agrară.

Tabloul economiei Republicii Moldova

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul 2016, produsul intern brut (PIB) a însumat 134 miliarde de lei, în creștere cu 4,1 la sută, faţă de anul 2015. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o pondere de doar 12,2 la formarea PIB-ului. Comerțul a constituit 14,3 din PIB; industria - 12,2 la sută; transport și depozitare 5,1 la sută.

Construcțiile au o pondere la formarea PIB-ului de 3,3 la sută. Administrația publică și apărare, asigurările sociale obligatorii, învățământul, sănătatea și asistența socială au o pondere de 13,7% la formarea PIB-ului, dar și în alte domenii care depășesc 10 la sută.



Chiar dacă R. Moldova ar avea un potențial agricol impunător, ea nu mai generează cei mai mulți bani la PIB. Prin urmare, nu ne mai putem numi țară agricolă, atât timp cât cei mai mulți bani vin din comerț și servicii, și nu din agricultură.

Pentru comparație, în anul 1990, înainte de obținerea independenței, ponderea agriculturii la formarea PIB-ului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a fost de 36 la sută și 27 la sută din PIB-ul URSS. Cifrele sunt prezentate de parlamentarul socialist Bogdan Țîrdea, într-un articol din ziarul „Argumentî i faktî”. Mai mult, deputatul susține că ponderea industriei în RSS Moldovenească era de 37 la sută și în URSS de 48 la sută. Moldova, în acea vreme se clasa pe primul loc în URSS la colectarea strugurilor.


Moldovenii nu mai vor să facă agricultură

R. Moldova demult nu mai este o țară agrară. În perioada sovietică erau repartizate rolurile pentru fiecare țară membră și nouă ne-a revenit rolul agriculturii Uniunii Sovietice. Acum, mai în glumă, mai în serios, ne asemănăm cu Statele Unite ale Americii – comerțul și serviciile contribuie la formarea PIB-ului, pentru că ei sunt foarte dezvoltați în domeniu, dar la noi din cauză că alte ramuri nu sunt dezvoltate. Aceasta este părerea expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. „Cu certitudine, în URSS, ponderea agriculturii în PIB era cu mult mai mare - estimativ, de trei ori și jumătate mai mult”, menționează economistul.

Aruncăm tone de ceapă la gunoi și mâncăm roșii importate din Turcia

În martie, anul acesta, un producător autohton din Telenești a aruncat tone de ceapă la gunoi. A pierdut milioane de lei. De vină ar fi producătorii pentru că trebuia să studieze piața înainte de a însămânța pământul.

Ciudățenii se întâmplă și cu roșiile din comerț. Piețele R. Moldova sunt sufocate, de exemplu, de roșii din Turcia, care au un preț accesibil, în comparație cu roșiile producătorilor autohtoni care au un preț mai piperat. Respectiv, oamenii preferă legumele cu un preț după buzunarul lor, iar producătorii autohtoni se descurcă cum pot.

Fenomenul respectiv are și o explicație: „Agricultura noastră este primitivă”, după cum a spus expertul economic la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

„Productivitatea la majoritatea produselor, pe hectar, este de 3-4 ori mai mică decât în Europa. Prețurile la produsele agricole sunt foarte ridicare din cauza ineficienței în agricultură. Agricultura este primitivă, tehnologia și investițiile reduse, ceea ce duce la costuri mari și la faptul că producția noastră nu este competitivă. A doua problemă este legată de lipsa logisticii. Rețelele mari de magazine preferă să importe mărarul, decât să-l cumpere din Moldova, pentru că noi nu putem asigura livrările constante anul împrejur”.

Specialistul în economie consideră că noi abia învățăm să producem ceva, într-un mod primitiv, și încă nu am învățat să stocăm, să procesăm legumele și fructele. „Suntem ca cei din Africa - o bătut vântul, o căzut cocosul; nu a bătut vântul, nu a căzut cocosul”.

În așa-zisa țară agrară, angajații din sfera agriculturii sunt cei mai prost salarizați

Biroul Național de Statistică informează că, în 2017, câștigul salarial mediu a fost de 5 218,9 lei. Cea mai mică remunerare s-a atestat în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului – 3 265,6 lei. Cel mai mare salariu este în domeniul informații și comunicații – 11 567,4 de lei.

Cu toate că principala ocupație a locuitorilor din zona rurală este agricultura, doar 33,7 la sută din populația ocupată, lucrează în domeniul respectiv.

În România, 28, 3 la sută din populația ocupată lucrează în agricultură, în timp ce în medie pe Europa este de 5 la sută. Cei mai mulți oameni care lucrează în agricultură din zona Europei este Albania – 41,8 la sută. Datele au fost preluate de la „Central Intelligence Agency” (CIA), Statele Unite ale Americii.



În 2016, cel mai mult s-au exportat produse vegetale în valoare de 530 milioane de dolari. Importul de produse agricole a constituit 172 milioane de dolari.

 

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md