Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 14:03
Abonamente

Economie 4 Septembrie 2017, ora 07:06

Republica Moldova demult nu mai este o țară agrară

Marime Font

Anul acesta s-au împlinit tocmai 26 de ani de la independență, dar fantoma colhozurilor din Uniunea Sovietică mai bântuie. Încă se mai răspândește mitul precum că Republica Moldova ar fi o țară agrară. Totuși, statisticile arată că ponderea principală la formarea produsului intern brut o aduce comerțul, iar agricultura are un procentaj foarte mic. În susținerea respectivelor statistici vin și experții care afirmă că R. Moldova demult nu mai este o țară agrară.

Tabloul economiei Republicii Moldova

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul 2016, produsul intern brut (PIB) a însumat 134 miliarde de lei, în creștere cu 4,1 la sută, faţă de anul 2015. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o pondere de doar 12,2 la formarea PIB-ului. Comerțul a constituit 14,3 din PIB; industria - 12,2 la sută; transport și depozitare 5,1 la sută.

Construcțiile au o pondere la formarea PIB-ului de 3,3 la sută. Administrația publică și apărare, asigurările sociale obligatorii, învățământul, sănătatea și asistența socială au o pondere de 13,7% la formarea PIB-ului, dar și în alte domenii care depășesc 10 la sută.



Chiar dacă R. Moldova ar avea un potențial agricol impunător, ea nu mai generează cei mai mulți bani la PIB. Prin urmare, nu ne mai putem numi țară agricolă, atât timp cât cei mai mulți bani vin din comerț și servicii, și nu din agricultură.

Pentru comparație, în anul 1990, înainte de obținerea independenței, ponderea agriculturii la formarea PIB-ului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a fost de 36 la sută și 27 la sută din PIB-ul URSS. Cifrele sunt prezentate de parlamentarul socialist Bogdan Țîrdea, într-un articol din ziarul „Argumentî i faktî”. Mai mult, deputatul susține că ponderea industriei în RSS Moldovenească era de 37 la sută și în URSS de 48 la sută. Moldova, în acea vreme se clasa pe primul loc în URSS la colectarea strugurilor.


Moldovenii nu mai vor să facă agricultură

R. Moldova demult nu mai este o țară agrară. În perioada sovietică erau repartizate rolurile pentru fiecare țară membră și nouă ne-a revenit rolul agriculturii Uniunii Sovietice. Acum, mai în glumă, mai în serios, ne asemănăm cu Statele Unite ale Americii – comerțul și serviciile contribuie la formarea PIB-ului, pentru că ei sunt foarte dezvoltați în domeniu, dar la noi din cauză că alte ramuri nu sunt dezvoltate. Aceasta este părerea expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. „Cu certitudine, în URSS, ponderea agriculturii în PIB era cu mult mai mare - estimativ, de trei ori și jumătate mai mult”, menționează economistul.

Aruncăm tone de ceapă la gunoi și mâncăm roșii importate din Turcia

În martie, anul acesta, un producător autohton din Telenești a aruncat tone de ceapă la gunoi. A pierdut milioane de lei. De vină ar fi producătorii pentru că trebuia să studieze piața înainte de a însămânța pământul.

Ciudățenii se întâmplă și cu roșiile din comerț. Piețele R. Moldova sunt sufocate, de exemplu, de roșii din Turcia, care au un preț accesibil, în comparație cu roșiile producătorilor autohtoni care au un preț mai piperat. Respectiv, oamenii preferă legumele cu un preț după buzunarul lor, iar producătorii autohtoni se descurcă cum pot.

Fenomenul respectiv are și o explicație: „Agricultura noastră este primitivă”, după cum a spus expertul economic la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

„Productivitatea la majoritatea produselor, pe hectar, este de 3-4 ori mai mică decât în Europa. Prețurile la produsele agricole sunt foarte ridicare din cauza ineficienței în agricultură. Agricultura este primitivă, tehnologia și investițiile reduse, ceea ce duce la costuri mari și la faptul că producția noastră nu este competitivă. A doua problemă este legată de lipsa logisticii. Rețelele mari de magazine preferă să importe mărarul, decât să-l cumpere din Moldova, pentru că noi nu putem asigura livrările constante anul împrejur”.

Specialistul în economie consideră că noi abia învățăm să producem ceva, într-un mod primitiv, și încă nu am învățat să stocăm, să procesăm legumele și fructele. „Suntem ca cei din Africa - o bătut vântul, o căzut cocosul; nu a bătut vântul, nu a căzut cocosul”.

În așa-zisa țară agrară, angajații din sfera agriculturii sunt cei mai prost salarizați

Biroul Național de Statistică informează că, în 2017, câștigul salarial mediu a fost de 5 218,9 lei. Cea mai mică remunerare s-a atestat în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului – 3 265,6 lei. Cel mai mare salariu este în domeniul informații și comunicații – 11 567,4 de lei.

Cu toate că principala ocupație a locuitorilor din zona rurală este agricultura, doar 33,7 la sută din populația ocupată, lucrează în domeniul respectiv.

În România, 28, 3 la sută din populația ocupată lucrează în agricultură, în timp ce în medie pe Europa este de 5 la sută. Cei mai mulți oameni care lucrează în agricultură din zona Europei este Albania – 41,8 la sută. Datele au fost preluate de la „Central Intelligence Agency” (CIA), Statele Unite ale Americii.



În 2016, cel mai mult s-au exportat produse vegetale în valoare de 530 milioane de dolari. Importul de produse agricole a constituit 172 milioane de dolari.

 

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md