Potrivit statisticilor, fiecare moldovean a produs circa un kilogram de gunoi pe zi în mediul urban şi 0,4 kg în mediul rural.

Totuși, datele unui studiu de performanţe în domeniul protecţiei mediului, realizat de Comisia Economică pentru Europa a ONU, arată că volumul total al deșeurilor a început să scadă din 1997, atunci când stocul total al deșeurilor era de nouă milioane tone. Specialiștii din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat (IES) susțin că generarea lor a scăzut, după ce reciclarea lor a sporit. Totuși, datele arată că în 2011, spre exemplu, mai mult de 97 la sută din cantitatea de deşeuri menajere a fost depozitată, și nu reciclată.

„Gradul de valorificare redus a deșeurilor are, în primul rând, cauze de natură tehnică, precum inexistenţa infrastructurii de colectare separată şi de sortare în toate raioanele ţării, dar şi economică”, scrie în raportul Inspectoratului Ecologic de Stat.

Dincolo de aceasta, conform datelor statistice, pe teritoriul R. Moldova s-au format circa 1,306 mln. tone deşeuri de producere, dintre care 345 mii. tone sunt utilizate. Și, deși pe parcursul ultimilor ani, cantitatea deşeurilor de producţie este în descreştere, potrivit raportului realizat de IES, ramurile care generează cele mai mari cantităţi de deşeuri de producere sunt extractive, industria alimentară şi a băuturilor, creşterea animalelor.

Potrivit Strategiei de gestionare integrată a deșeurilor solide, rata de generare a deşeurilor (RGD), adică cantitatea deşeurilor generate de către un locuitor într-o singură zi, va creşte pe măsură ce va creşte produsul intern brut, menținându-se la un kilogram per locuitor pe zi pentru mediul urban şi majorându-se la 0,65 kg pentru zonele rurale în 2020.

Importăm mai multe produse chimice decât utilizăm

Totuși, cel mai mare pericol pentru țara noastră sunt deșeurile chimice, care, deși constituie mai puţin de unu la sută din toată cantitatea de deşeuri acumulate, întrucât nu sunt gestionate corect, ele prezintă un pericol deosebit pentru mediu, susțin experții. Așadar, datele arată că deşeurile periculoase formate constituie circa 510 tone şi cele neutralizate – 110 tone. Mai mult, pe parcursul anului trecut, în ţară au fost importate 3450 tone de produse chimice pentru protecţia plantelor, dintre care s-au utilizat doar 2432 tone.

Totodată, anual se cheltuiesc sume importante din bugetul de stat pentru asigurarea pazei acestor obiecte, sunt de părere autoritățile. „Toate acestea demonstrează necesitatea acută de soluţionare urgentă a problemei acestor stocuri, şi, în primul rând, a pesticidelor lichide – aproape 190 tone – care, din cauza coroziunii butoaielor, se scurg şi poluează masiv zonele adiacente”, se arată în anuarul Inspectoratului Ecologic de Stat (IES).

În acest sens, acum doi ani, a fost semnat Memorandumul între Ministerul Mediului şi Agenţia Cehă pentru Dezvoltare (CZDA) privind proiectul „Reducerea riscurilor de mediu cauzate de pesticide în Moldova”, conform căruia, în perioada iunie 2011 – mai 2012, trebuiau evacuate şi distruse 200 tone de pesticide din patru depozite raionale. În afara acestui proiect, rămân 19 depozite cu aproape 1800 tone de pesticide.
De asemenea, raportul IES informează că majoritatea depozitelor sunt supraîncărcate şi nesupravegheate de persoane responsabile. Din această cauză, o parte din deşeuri se depozitează în afara perimetrelor, extinzând suprafaţa depozitului.

În zece ani, numărul gunoiștilor a crescut de circa trei ori

În 2003 gunoiştile ocupau circa 1300 hectare, dintre care o jumătate din această suprafaţă aparţinea gunoiştilor ilegale. Mai mult, dacă acum zece ani erau 1700 de gunoiști, atunci anul trecut, la nivel naţional, au fost depistate 4198 gunoişti, care ocupau o suprafaţă de circa 430 de hectare. „Din acestea – 3238 gunoişti, cu suprafaţa de 320 de hectare, au fost lichidate pe parcursul campaniei”, susțin reprezentanți din cadrul IES.

În statele europene, industrii solide de gestionare şi reciclare a deşeurilor au în prezent o cifră de afaceri de aproximativ 137 miliarde euro, care înseamnă puţin peste 1,1 la sută din produsul intern brut al UE. Împreună, aceste zone creează peste două milioane de locuri de muncă, în general, reciclarea deşeurilor municipale crescând de la 19 până la 38 la sută între 1998 şi 2007. Dacă statele membre ar recicla 70 la sută din deşeurile lor, ar putea crea cel puţin o jumătate de milion de noi locuri de muncă în întreaga Europă.

O treime din totalul deșeurilor din Statele Unite este reciclat. În SUA există cea mai mare producție de gunoi (deșeuri) pe cap de locuitor din lume. Astfel, în fiecare zi, în medie, un american produce puțin peste două kilograme de gunoi.