Cultură

Restaurarea Conacului Leondari-Buznea din satul Ciuciuleni, Glodeni

Rămân curți, câmpuri în paragină, case demolate, drumuri pe care nu mai trece niciun suflet de om și pe care cresc buruieni sau în cel mai fericit caz… iarbă verde. S-ar părea că cimitirele satelor noastre sunt mai frumoase, mai îngrijite – o dovadă că mai avem simțul memoriei. Un argument convingător că încă ne mai pasă de trecut este și inițiativa unor oameni de la noi care, necondiționat, vor să scoată din ruine monumentele cu o reală încărcătură arhitecturală și istorică. Este și cazul Conacului Leondari-Buzea din satul Ciuciuleni, r-nul Glodeni, care, restabilit, poate fi o atracție turistică enormă.

De prezent trebuie să se preocupe doar cei care au revelația trecutului. Acesta este și dictonul celor care, săpând prin ruinele istoriei noastre, readuc la viață edificii care amintesc frumusețea de altădată.

În multe localități ale Moldovei, asemenea opere care cer, bineînțeles, renovare și o aducere la îmbunătățire, pot ajuta la prosperarea noastră culturală. Așa au fost readuse la viață multe monumente istorice datorită unor oameni pentru care istoria este un îndemn la păstrarea memoriei. Iar cine are memorie poate face prezentul mai frumos.

Satul Ciuciulea din raionul Glodeni este o localitate nordică din zona Moldovei, atestat documentar din 1424. E un așezământ vechi ca multe alte sate ale noastre. Dar ceea ce-l deosebește de alte localități sunt două monumente de mare importanță: Biserica „Sf. Gheorghe” și Conacul moșierilor Leondari și Buznea.

Sunt două edificii alăturate care păstrează povești de viață interesante. Palatul moșiei, construit în secolul al XIX-lea, mai păstrează și astăzi imaginea arhitecturală, care este un exemplu de stil și rafinament. Cu toate că în perioada sovietică aici a fost localizată Casa de Cultură a Școlii profesionale, această clădire cu formă dreptunghiulară mai reprezintă imaginea duhovnicească de atunci: două etaje, în plan reprezintă o clădire dvorenească.

Compoziția arhitecturală împarte strict etajul doi în săli festive destinate petrecerilor oficiale și în dormitoare. Temelia și pereții de bază sunt din piatră, pereții despărțitori – din lemn, acoperișul – din tablă de metal, fixat pe grinzi de lemn. Podelele sunt din lemn, tencuiala pereților este din soluție de var amestecată cu lână de oi. Elementele de clasicism basarabean care include și clasicismul rusesc interbelic reprezintă un model de arhitectură clasicistă din Basarabia.

Dacă ne pasă ca prezentul să strălucească de frumusețe, este cazul să revenim la frumusețile de altădată. La această constatare au ajuns și Primăria satului Ciuciulea, susținută de mai mulți băștinași: preotul slujitor de la Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Chișinău, Viorel Cojocaru, Vitalie Ciobanu, directorul Muzeului Armatei Naționale și alți susținători care vor să pună umărul, dar și inima ca istoria noastră, prin exemple concrete, să fie învățată și din viață, nu doar din cărți.

Primul pas s-a făcut. Pe 13 iulie, grupul de virtuozi, cu proiectul „La La Play” a adunat ciuciulenii în preajma Conacului Leondari-Buznea, să savureze din munca clasică, dar mai mult să încolțească în oameni dorința că reînvierea unui edificiu vechi poate fi un potențial loc turistic.
Prin urmare, este nevoie de multă implicare și ajutor în renovarea edificiului.

Silvia Strătilă

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *