Astăzi 22 Februarie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 09:55
Abonamente

Externe 14 Septembrie 2017, ora 07:51

De ce se va organiza un Summit UE la Sibiu: „Visul transilvănean, antidotul lui Juncker pentru coşmarul Brexitului”

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Transilvania poate că nu pare ideea care îi vine oricui de a petrece un weekend distractiv ca să uite de un divorţ dureros, dar exact acest lucru le-a prescris preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderilor UE ca să treacă peste tristeţea Brexitului, scrie Reuters, explicând motivele pentru care liderul Executivului UE a propus organizarea unui summit la Sibiu, relatează News.ro. 

Sibiu, pitorescul oraş istoric al etnicilor germani din România, ar fi locul potrivit unde cei 27 de lideri rămaşi în UE să își afișeze public unitatea, sâmbătă, 30 martie 2019, le-a spus liderul CE europarlamentarilor, miercuri, în discursul său anual despre starea Uniunii.

Propunerea sa, pentru un bloc mai unit, fără Marea Britanie, este privită cu scepticism de multe guverne. Dar şeful Executivului UE a calculat că extinderea Zonei euro şi aprofundarea cooperării pot câştiga susţinerea Angelei Merkel şi a lui Emmanuel Macron, liderii puterilor fondatoare, Franţa şi Germania. De asemenea, poate reduce diviziunile cu membrii mai noi şi mai săraci, din Est.



Menţionarea Brexitului a fost primită cu urale din partea mebrilor UKIP de la Strasbourg. Ei s-au strâmbat când Juncker a avertizat că britanicii vor regreta în curând ieşirea şi au dat asigurări că UKIP aşteaptă cu nerăbdare weekendul de peste 18 luni, când va sărbători „eliberarea” Marii Britanii de ceea ce ei numesc „dictatul” UE de la Bruxelles.

Însă consilierii spun că Juncker crede că mulţi dintre ceilalţi 440 de milioane de europeni vor înţelege cu adevărat faptul că a doua economie din blocul comunitar pleacă abia atunci când se va întâmpla acest lucru. Iar pentru a-i linişti în ceea ce Juncker a descris drept „un moment foarte trist şi tragic”, liderii lor ar trebui să plănuiască o întâlnire în România, unul dintre membrii cei mai noi şi mai săraci, care va deţine, de altfel, preşedinţia prin rotaţie a UE la începutul lui 2019.

O moştenire culturală bogată – Juncker a notat că germanofonii, precum el, îl cunosc drept Hermannstadt, capitala comunităţii saxone din Transilvania timp de secole - face Sibiul un loc bun pentru a sărbători Uniunea popoarelor diferite din Europa.

„Întreaga idee în acea zi este să ne concentrăm (…) pe chestiuni viitoare pentru Uniune, nu pe cei care pleacă”, a declarat un înalt oficial UE despre summitul de la Sibiu, care a fost salutat de preşedintele roman Klaus Iohannis, fost primar al oraşului.

Iar dacă eventuali comentatori britanici ar putea fi tentaţi să lege Transilvania de imaginea unei UE-vampir, care suge sângele contribuabilului britanic, localnicii români insistă că oraşul lor nu are prea multe de-a face cu legenda lui Dracula.

UN POSIBIL COMPROMIS?

În afară de modificarea atmosferei unui week-end istoric pentru Uniunea Europeană, succesul viziunii lui Juncker pentru Sibiu în 2019 va depinde de modul în care liderii naţionali răspund la propunerile trasate miercuri.

Un aspect important este că fostul premier al Luxemburgului, care se va retrage din CE în toamna lui 2019, vrea să folosească ieşirea Marii Britanii din UE pentru a pune capăt unei culturi a statelor de a alege ce bucăţi de integrare vor – pentru ele şi pentru alţii – şi de a aduce toate cele 27 de naţiuni rămase în Zona Euro, în Spaţiul Schengen şi în uniunea bancară.

Într-un discurs marcat de un echilibru între critici indirecte şi laude pentru diferiţii lideri din blocul comunitar, el a respins propunerile lui Macron, încă în stadiu incipient, pentru un buget separat al Zonei Euro, precum şi planurile de promovare a unei integrări mai profunde care să lase statele din afara Euro, în special pe cele din est, la periferia UE.

Guvernul german, care se pregăteşte pentru alegerile de peste două săptămâni, la care Merkel este favorită, este sceptic în legătură cu planurile lui Macron, dar probabil că va privi cu reţinere şi propunerile ambiţioase ale lui Jucker. Reacţia sa iniţială a fost reţinută.

Oficialii UE resping, însă, teoria că Juncker se pregăteşte de o confruntare directă cu Merkel şi Macron atunci când se opune „Europei cu mai multe viteze”, despre care mediatorul veteran al UE crede că poartă seminţele destrămării UE. Mai degrabă, Juncker cede ideea unei Zone Euro care să includă tot UE, cu un buget parte a bugetului UE de ansamblu şi administrat de Comisie, drept o aplicare practică a sugestiilor lui Macron şi Merkel, dar în legătură cu care administraţiile lor nu au oferit prea multe detalii concrete.

Cu toate acestea, sugestia sa că ţări precum Polonia şi Ungaria, conduse guverne profund eurosceptice, ar trebui să adere la structuri ale Zonei Euro nu se va bucura, probabil, de susţinere la Varşovia şi Budapesta. Însă argumentul lui Juncker este că, dacă aceste state refuză ofertele şi presiunile de aderare, nu se vor putea plânge că sunt tratate ca membri de mâna a doua ai Uniunii.

Juncker, în vârstă de 62 de ani, a declarat că uneori se simte sătul de UE, dar vrea ca Sibiul să le ofere alegătorilor europeni altceva, pentru a uita de Brexit, cu două luni înainte de alegerile europarlamentare.

Cea mai mare provocare pentru îndeplinirea listei sale lungi de ambiţii va fi depăşirea intereselor naţionale profund înrădăcinate. „Democraţia este despre compromis”, a spus el într-un avertisment dur transmis liderilor divizaţi pe care vrea să îi reunească în Transilvania. „Europa nu poate funcţiona fără compromis”, a adăugat preşedintele CE.  

news.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:45

Omul pentru om e lup

Omul pentru om e lup Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:38

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md