Actualitate

Revista presei internaţionale: „Trump declanşează o ofensivă globală privind acordul nuclear cu Iranul”

„Securitatea internaţională a dominat întrunirea anuală a liderilor lumii, care au rostit discursuri făcând în acelaşi timp manevre pentru a obţine sprijin pentru reglementarea unei diversităţi de crize care reliefează divizarea lumii”, rezumă Wall Street Journal.

În editorialul său, intitulat „Razboinici şi pacifişti la ONU”, New York Times face o comparaţie între abordarea fostului preşedinte, Barack Obama, şi a actualului lider de la Casa Albă. Într-un „contrast grăitor faţă de poziţia preşedintelui Barack Obama”, în discursul „furios” al lui Donald Trump în faţa unui „organism al cărui principal obiectiv este reglementarea paşnică a disputelor, cu greu s-ar putea găsi o aluzie la vreo posibilitate de compromis în negocieri”, remarcă ziarul new-yorkez.

Un discurs care nu seamănă cu niciun altul rostit de un preşedinte american şi care „când s-a terminat, a lăsat impresia de incoerenţă şi ameninţare”, notează The Guardian, apreciind că intervenţia lui Trump a amintit mai degrabă „de Nikita Hruşciov, Fidel Castro sau Hugo Chavez”.

„Donald Trump devalorizează ONU”, conchide Le Monde, estimând că discursul preşedintelui american a fost „brutal, agresiv, incoerent” şi reprezintă „o provocare teribilă pentru comunitatea internaţională”.

„Trump declanşează o ofensivă globală privind acordul nuclear cu Iranul”, titrează Financial Times, observând că „Teheranul şi Europa încearcă să convingă SUA de meritele acordului, după discursul dispreţuitor al preşedintelui” american.

Un „discurs a urii, neruşinat şi ignorant”, mai degrabă amintind de „Evul Mediu, şi nu de secolul XXI şi nefiind demn de un răspuns” – aceasta este descrierea făcută de ministrul de externe iranian alocuţiunii preşedintelui Trump, după cum citim în Der Spiegel.

În privinţa Coreii de Nord, Washington Post este de părere că, prin ameninţările sale, preşedintele Trump „a dat apă la moară retoricii regimului preşedintelui Kim”, iar acum este probabil ca Phenianul să efectueze „noi lansări de rachete”.

Citat de ziarul moscovit Kommersant, ministrul de externe al Rusiei „a îndemnat Washingtonul să înceteze ameninţările la adresa Phenianului şi a recunoscut că Moscova este îngrijorată de poziţia ireconciliabilă a administraţiei americane privind problema nucleară iraniană”.

„Discursul privind Coreea de Nord a fost realmente nefolositor” şi de fapt nu face decât să agraveze situaţia, atenţionează la rândul său China, a cărei poziţie este prezentată de Washington Post.

În plus, „provocările lui Kim şi incapacitatea de acţiune a SUA ar putea întări poziţia Moscovei”, consideră Financial Times.„Kremlinul înţelege psihologia nord-coreeană, având în vedere că şi liderii Rusiei s-au simţit cândva încolţiţi”, aminteşte ziarul britanic. Şi explică în continuare: „Pentru Coreea de Nord, nu este vorba despre negoceri, ci de supravieţuire” căci „Kim Jong-un ştie care a fost soarta lui Saddam Hussein al Irakului şi a lui Muammar Gaddafi, din Libia, considerând rachetele nucleare ca pe o asigurare de viaţă”. Iar dacă Moscova va reuşi să găsească o soluţie abilă, „poziţia sa în Asia şi în Pacific se va întări, marcând un nou pas spre eliminarea hegemoniei SUA din relaţiile internaţionale”, conchide Financial Times.

Exact viziunea pe care o au SUA asupra relaţiilor internaţionale a încercat să o descifreze jurnalul polonez Rzeczpospolita. O viziune în centrul căreia se regăsesc statele naţionale care „vor avea mână liberă să-şi impună interesele lor”. Adică „un sistem care nu poate decât să bucure regimurile autoritare de la Beijing și Moscova”, mai ales că „în cuvântarea la ONU, Trump s-a referit foarte puțin la ocuparea Crimeii și la încercările Chinei de a controla Marea Chinei de Sud, una din cele mai importante artere comerciale ale lumii”, detaliază cotidianul polonez.

O viziune diferită asupra organizării lumii se vede în discursul ţinut de preşedintele Franţei, după cum remarcă Le Soir. „La ONU, Macron se face purtătorul de cuvânt al ‘celor uitaţi’”, consideră cotidianul belgian, punând în antiteză perspectiva lui Donald Trump care a repetat de mai multe ori că el „va pune întotdeauna America pe primul plan” şi a preşedintelui francez, care a apreciat că denunţarea acordului cu Iranul ar fi „o mare greşeală” şi a vorbit despre „valori, despre ajutor pentru dezvoltare, despre sănătate şi climă”.

„Emmanuel Macron vrea să reinventeze ONU”, constată şi ziarul francez Le Vif, atenţionând totuşi că speranţele Parisului de a-l influenţa pe Donald Trump „ar putea fi iluzorii”, căci „cu preşedintele american, este imposibil să măsori rezultatele”.

Mai ales că în discursul său, liderul de la Casa Albă „nici măcar nu s-a deranjat să menţioneze schimbarea climatică” deşi este în general considerată la ONU ca fiind „cea mai mare ameninţare pentru planetă”, citim în The Guardian.

O altă criză care îşi face loc pe primele pagini ale presei internaţionale este referendumul pentru independenţa Cataloniei şi măsurile luate de guvernul de la Madrid pentru împiedicarea votului, măsuri care au „declanşat una din cele mai grave crize politice de la revenirea Spaniei la democraţie, cu patru decenii în urmă”, observă The Guardian.

„Deşi sondajele de opinie arată că populaţia Cataloniei este profund divizată în privinţa independenţei, mai mult de 70% din localnici spun că vor un referendum în această problemă pentru a reglementa situaţia”, menţionează The Guardian.

Le Figaro relatează că arestarea mai multor membri ai administraţiei catalane a scos în stradă mii de manifestanţi la Barcelona. Iar de la Madrid,

El Pais pledează pentru „restabilirea ordinii constituţionale”, apreciind că „provocarea secesionistă ameninţă democraţia, libertatea şi convieţuirea”. 

Rador

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *