Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la 23 Septembrie 2018
Abonamente

Artă 18 Aprilie 2014, ora 08:30

Roman Tolici, un pictor cu aparatul foto la gât

Marime Font

Roman Tolici este un pictor român, cu origini basarabene, care a plecat de acasă, încă fiind elev, la București, unde s-a remarcat printr-un stil original și realist. 

Astfel, a devenit unul dintre cei mai cunoscuți artiști plastici contemporani, iar recent a venit la Chișinău cu expoziția de pictură „Ceremonii”, expusă la Teatrul Național de Arte Plastice din R. Moldova.

S-a născut în satul Ghetlova, raionul Orhei. Mama era librar, iar tatăl – proiecționist de cinema. „Fiind în librărie, mă fascinau cărțile cu fotografii. Nu aveam bani să le cumpăr, însă mama-mi permitea să mă uit în ele cu foarte mare grijă, pentru ca să le poată vinde ulterior”, povestește Roman. Ca să nu uite imaginile văzute, acesta le copia, iar această activitate s-a dezvoltat într-o pasiune pentru pictură și artă. Chiar și acum, Roman Tolici poartă mereu după el un aparat foto pentru a imortaliza anumite lucruri. „Eu fotografiez foarte mult, viața, lumea, orașul, satul, pădurea, câmpia. Peste tot găsești ceva care să te inspire”, spune pictorul.



Chișinău vs. București

A ajuns în România în 1990, după ce a făcut Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru” din Chișinău. Atunci s-a transferat la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, din București, apoi a urmat studiile la Academia de Arte. După obținerea diplomei, Roman Tolici s-a stabilit în capitala României. „La 15 ani, când am ajuns la București, diferența dintre mine și colegii mei era mare. Eram mai pregătit, dar asta fiindcă la Chișinău s-a muncit mai mult. La „I. Vieru” trecusem de nud, tehnicile în ulei. La București se mișcau în alt ritm, acolo nu se asigura pregătirea clasică, se deprindeau mai degrabă aere de artist decât cunoașterea efectivă a tehnicilor”, explică pictorul.

Deși recunoaște că-i datorează mult școlii chișinăuiene, consideră că anume plecarea în România a fost un pas corect. „A fost bine că am plecat, zic eu. Cei de la București mă întreabă de ce nu plec mai departe”, spune Anatol.

Prima galerie din București

Roman este reprezentantul generației de artiști contemporani români din anii 2000. Până atunci a experimentat, a scris puțină literatură, a făcut benzi desenate, a lucrat în publicitate pentru a-și câștiga pâinea. În anii 2000, sistemul artistic presupunea ca pictorii să se înscrie pentru o expoziție, după care li se dădea tema de creație. „Am avut norocul să intru într-un grup de oameni, colegi cu mine, cu care eram practic plini de frustrări, nu aveam o perspectivă clară despre ce facem mai departe după terminarea studiilor”, explică Roman.
Atunci a inițiat un grup de interese artistice, în care s-a pus problema lipsei unor galerii independente de artă. Fiecare membru a adus tot ce a putut fi de ajutor la crearea unui spațiu expozițional. „Cineva dispunea de un apartament, cineva de un computer… Așa a apărut prima galerie din România – „Galeria de Interese”, în 2001”, povestește pictorul. Tot atunci a vândut primul său tablou. În prezent, Roman Tolici trăiește doar din banii câștigați din artă. „Sună idealist, însă trăiesc din pictură, o iau aproape ca un job”, spune acesta.

Artiștii trebuie să acționeze

Roman Tolici vine foarte rar în Republica Moldova. Totuși, întrebat despre condițiile de studii din Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice, Roman spune că atunci când vrei să creezi, o faci în orice condiții. „Ce e mai puțin fericit e că artiștii de aici nu au finalitatea eforturilor lor. Nu există o bază de date a colecționarilor, nici o bază de date cu lucrările de artă și prețul lor, pentru a fi accesată de aceștia”, explică pictorul. Dintre artiștii plastici autohtoni, Roman Tolici îi admiră pe Mark Verlan și Ghenadie Popescu. Pictorul nu crede că în direcţia sau calitatea artei din Moldova este problema, ci în lipsa unui mediu de expunere. „Mediu care ar crea un interes faţă de artă. Artiştii n-ar mai trebui să aştepte să fie acceptaţi la saloanele colective de la „Constantin Brâncuşi”, ci să caute spaţii alternative, în care să facă expoziţii personale sau de grup, în care să-şi prezinte operele publicului. Şi nu mă refer aici la holuri de hotel sau la restaurante, unde ar fi mânaţi de iluzia că cineva i-ar remarca şi le-ar cumpăra operele”, spune Tolici.

„N-aş putea spune un preţ mediu al lucrărilor mele, doar dacă ar fi cineva direct interesat să cumpere una. Aş putea spune mai în glumă mai în serios că ele variază de la gratis la inestimabil, iar cumpărătorii sunt diverşi: şi români, şi străini”, afirmă artistul odată ce a fost întrebat de costul mediu al operelor sale.

În prezent, Roman Tolici lucrează la ceva care nici pentru el nu este bine definit. „Lucrurile se definitivează în timp. În acest fel construiesc niște serii de picturi fără să-mi dau seama”, spune în încheiere pictorul român cu origini basarabene.

Roman Tolici: „Artiştii trebuie să ofere, în mod independent, curajos, actele lor culturale, să fie văzuţi, arta, măiestria, ideile lor să fie văzute. Ei trebuie să ceară, să bată la uşi, să întrebe, să acţioneze. Doar aşa artiştii pot spera că, pe parcurs, vor apărea şi cumpărători, colecţionari, nu de tablouri, ci de artă, nu de obiecte decorative menite să înfrumuseţeze apartamente, ci de manifeste şi idei, colecţionari de cultură. Doar aşa s-ar ajunge la un interes real faţă de artă”.


R.T.: „Mai important decât ce a vrut să spună autorul, fapt despre care putem doar să bănuim, este să ne deschidem pentru a vedea ce ne spune nouă personal opera autorului. Arta plastică e foarte liberă, nu are nevoie de traducere și explicație, este vorba de o zonă abstractă în care simțim sau nu ceva. Depinde de persoană. Cineva poate găsi o explicație a lucrării la care autorul nici nu s-a gândit”.

Un articol de: Ana Gherciu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul