Astăzi 13 Noiembrie 2019, Miercuri - Ultima actualizare la 12 Noiembrie 2019
Abonamente

Externe 23 Iulie 2016, ora 10:42    Din editia print

România a evitat în ultimul moment impresia că este ignorată. Dar unde ne poziţionăm acum?

Marime Font

Est-europenii îşi doreau un NATO ca în Războiul Rece:

dacă nu chiar cu arme nucleare care să garanteze descurajarea consistentă a unei eventuale agresiuni externe, furnizând „linişte geostrategică” pentru investiţii şi dezvoltare, pe modelul Europei de Vest din deceniile 5-8 ale secolului XX, cel puţin cu baze şi trupe permanente masive ale Alianţei, de ordinul a zeci de mii de combatanţi, cu orăşele întregi create şi locuite de militarii anglo-americani şi familiile lor, alimentând indirect economia locală, cu escadrile de avioane huruindu-şi ameninţătoare motoarele puternice, gata oricând să decoleze în apărarea naţiunilor de la frontiera Alianţei, cu formaţiuni impresionante de tancuri şi artilerie grea, cu unitate şi solidaritate politică de neclintit între statele membre;

Acel NATO şi acel Occident, la care visau nu demult naţiunile postcomuniste, nu mai există
, din tot felul de motive, obiective şi subiective, pe care le vom discuta în cuprinsul analizei, iar est-europenii, integraţi acum în „noul” NATO şi în „noua” Uniune Europeană (de la baltici şi polonezi până la români şi bulgari), vor trebui să înţeleagă că sprijinul de care au beneficiat ţările vest-europene după al doilea Război Mondial nu va mai fi replicat acum în cazul lor;

Aşa cum nu a mai fost un „Plan Marshall” în anii 90, nici un nou „Pas Fulda” nu va mai fi în 2016 sau după, chiar dacă dificultăţile tranziţiei postcomuniste au fost enorme în întreaga regiune şi chiar dacă, recent, Rusia a anexat peninsula Crimeea, teritoriu aparţinând unui stat partener al NATO (Parteneriatul pentru Pace) şi, respectiv, asociat al Uniunii Europene (cel puţin până la clarificarea efectelor referendumului olandez de respingere a Asocierii UE-Ucraina);


Summitul NATO de la Varşovia a adus unele progrese faţă de Ţara Galilor 2014, în sensul continuării preocupărilor politico-militare şi măsurilor specifice pentru securizarea Flancului Estic, chiar dacă unele în cheie destul de vagă şi cu perspectiva materializării în funcţie de alte discuţii care vor urma;

Măsurile concrete adoptate pentru securizarea Nordului Flancului Estic (Polonia şi cele trei state baltice) rămân, aşa cum anticipasem cu o lună în urmă, mai clare decât cele privind Sudul Flancului Estic (România şi Bulgaria), practic patru mari puteri militare occidentale (Statele Unite, Marea Britanie, Canada şi Germania) asumându-şi fiecare conducerea operaţiunilor de apărare a câte unei ţări din subregiunea nord-estică a Alianţei, chestiunea fiind importantă şi militar, dar mai ales simbolic;

În Sud, măsurile sunt mai vagi şi urmează să fie rediscutate ulterior, ceea ce creează senzaţia unei subregiuni mai slab susţinută politic, în special de aliaţii europeni, mai divizată între componentele ei (România, Bulgaria, Turcia) şi deocamdată mai fragilă geostrategic;

Totuşi, România a evitat în ultimul moment impresia dezastruoasă că este ignorată la masa deciziilor, că nu are „greutate politică” pe măsura Poloniei, semi-eşecul privind înfiinţarea Flotei NATO la Marea Neagră fiind parţial compensat de pretinsa îmbunătăţire a planului de contingenţă (nu putem decât să sperăm că aşa este şi că acum e clar cine, de unde şi când vine în apărarea noastră) precum şi de aprobarea (pe hârtie) a unei Brigăzi multinaţionale de 3200-5000 de militari, pe care, de fapt, România singură trebuie să şi-o facă şi să şi-o conducă, unde nu se înghesuie nimeni să vină, cu un aport de maximum 400 de bulgari (premierul Borisov spune că pot fi şi 20!) şi vreo 200-250 de polonezi, şi cu promisiunea că se va completa până la patru batalioane, dincolo de cei 2000 de militari (două batalioane româneşti) care trec sub steagul NATO;

Ideile României au fost bune, dar susţinerea a fost slabă, ceea ce reconfirmă că nu avem aliaţi, parteneri strategici şi relaţii bilaterale puternice, cu excepţia Statelor Unite. Nicio putere militară occidentală nu a asumat formarea şi conducerea Brigăzii multinaţionale din România. Anunţatul batalion mecanizat american (circa 1000 de militari, tancuri şi echipamente aferente), pe bază rotaţională, va veni într-adevăr în 2017 dar separat de această brigadă care se formează sub conducerea României, în cadrul diviziei americane cu patru batalioane care va fi dislocată anul viitor în Europa;

Pe dimensiunea de comunicare publică, România a făcut iniţial greşeli tactice care trădează naivitatea (fiind sigură că sprijinul american pentru Flotă va fi suficient şi decisiv) dar a recuperat în final, atenuând la Summit impresia că este lipsită de greutate politică;

Înainte, în timpul şi după Summit, lucrurile au arătat foarte mult ca o bătălie simbolică, o bătălie de imagine, o bătălie a impresiilor, a ceea ce ar fi bine să creadă lumea. Bun, pe acest plan ne-am salvat oarecum, figurăm în Declaraţia finală a Summitului NATO de la Varşovia cu câteva obiective importante, chiar dacă realizarea lor efectivă va depinde de discuţii ulterioare, deopotrivă politice, militare şi financiare. Nimic nu e sigur. În multe capitale europene a părut însă că liniştirea opiniei publice interne este mai importantă decât realitatea geostrategică în sine. Acum, la rece, se cuvine să începem să vorbim mai mult despre cea din urmă.

Am pierdut? Am învins? Din păcate, cam aşa s-au pus lucrurile în dezbaterea internă despre Summitul NATO. În mare parte, presa de duzină, liderii expiraţi şi chiar unii comentatori de politică externă (poate prea partizani) au alimentat acest tip de discuţie de tip politicianist, în care Summitul Alianţei trebuia neapărat să pară un meci de baraj, în care câştigăm sau pierdem. Considerentele politice interne şi nevoia obsesivă de a „livra” opiniei publice un rezultat simplu, clar, categoric, un succes istoric sau un eşec devastator, au diluat pe alocuri substanţa unei dezbateri care priveşte, pe fond, reconfigurarea raportului de forţe în interiorul spaţiului euroatlantic şi, dacă nu vi se pare o vorbă prea mare, chiar profilarea unei noi ordini europene, cu un ezitant şi deocamdată incert balans de relevanţă spre Flancul Estic al Occidentului. Au fost însă şi intervenţii bune, de adâncime, care au căutat să se ţină la distanţă de abordările simpliste, fie ele cu tentă festivistă ori defetistă.

Nici n-am pierdut, nici n-am învins. „Partida” se joacă într-o dinamică accelerată, pentru a respecta terminologia competitivă a sportului, istoria se scrie sub ochii noştri, fiecare cărămidă care se pune la noua temelie a ordinii europene şi globale contează într-un fel sau altul, iar repoziţionarea României în noul sistem de relaţii internaţionale nici nu a început, nici nu s-a sfârşit odată cu Summitul NATO de la Varşovia. Occidentul se schimbă, lumea se schimbă, şi tot ceea ce contează este să fii/rămâi/ajungi (de la caz la caz) cât mai aproape de centrul puterii, de miezul deciziilor şi al resurselor, să eviţi statutul de periferie, să te numeri cu alte cuvinte în grupul celor care decid cu adevărat şi ale căror cuvinte sunt băgate în seamă, influenţează, determină sau cel puţin participă la trasarea direcţiei. Aceştia, ca şi în viaţa de zi cu zi, sunt cei mai protejaţi, cei mai avantajaţi, cei mai privilegiaţi, sunt cei spre care, mai bine cotaţi fiind decât restul membrilor comunităţii, se vor îndrepta noi resurse, căci dezvoltarea unei ţări ţine în mod esenţial de intrarea pe un culoar strategic, politic, economic şi istoric favorabil, unde dacă eşti inspirat şi ştii să te poziţionezi „te duce valul”, ca într-o spirală a evoluţiilor bune care atrag noi evoluţii bune. Poziţionarea în cadrul unui sistem este deci esenţială, o ştie şi poporul când spune, frust, „ban la ban trage şi păduche la păduche”… (…)

Când a realizat că proiectul Flota nu iese, Bucureştiul s-a repliat urgent şi a virat spre alte două „puncte”, ceva mai realiste, care să poată fi livrate opiniei publice, după Summit, drept succese: un plan de contingenţă actualizat (o informaţie importantă dar oricum neverificabilă decât în practică, ceea ce sperăm să nu fie cazul niciodată) şi o brigadă multinaţională cu patru batalioane (teoretic, cât Polonia şi statele baltice la un loc), la care România s-a oferit din start să contribuie cu jumătate din efective şi să preia comanda, ca principal contributor. Chiar şi completarea unei jumătăţi de brigadă se dovedeşte însă o provocare, în condiţiile în care puterile militare occidentale nu se înghesuie să participe cu trupe la apărarea României. Câteva sute de militari din Bulgaria şi Polonia, anunţaţi pentru moment, conturează tabloul unui Sud-Est european vulnerabil, încă insuficient de credibil şi de atractiv în cadrul Clubului occidental. În fine, declararea capacităţii operaţionale iniţiale a Scutului NATO de la Deveselu era practic o realizare mai veche, convenită încă de acum un an cu Statele Unite, adevăratul patron al instalaţiei, şi nu poate fi „decontată” ca o mare realizare a acestui summit. Despre Flota NATO de la Marea Neagră vom mai vorbi la ministeriala din octombrie (reuniunea miniştrilor Apărării), dar o mare decizie nu este de aşteptat până la următorul Summit al NATO. (…)

Una peste alta, preşedintele Iohannis şi delegaţia României au salvat imaginea ţării la Summitul NATO de la Varşovia, dar realitatea unei lumi în schimbare e mult dincolo de lupta pentru aparenţe şi impresii. Proiectele trebuie construite în timp, cu tenacitate şi perseverenţă, nu improvizate şi comunicate grăbit şi neglijent de diverse instituţii guvernamentale, cu câteva luni înainte. Toţi jucătorii din sistemul organizaţiilor din care facem parte, mari sau mici, trebuie luaţi în considerare. Rusia nu e atât de slabă şi de absentă în configurarea comportamentului politic al statelor membre ale NATO şi UE, cum s-a crezut multă vreme, după cum nici Statele Unite nu pot rezolva totul pentru noi.

România nu a fost ignorată la recentul summit, dar nu a avut nici prim-planul pe Flancul Estic. Suntem parte din ordinea politică occidentală, dar venim ca relevanţă strategică abia pe planul al treilea, după marile puteri fondatoare (Statele Unite, Canada şi Europa de Vest), şi, respectiv, după Europa Centrală şi nord-estică. Pentru multă vreme de acum înainte, vom rămâne, împreună cu Balcanii de Est, periferia fragilă a spaţiului euroatlantic. Turcia e tot mai mult o categorie specială în sine, foarte importantă dar greu de încadrat în lumea occidentală, din toate punctele de vedere. Deci, „liga a treia”, însă în cea mai bună dintre lumile posibile. Aceasta este etajarea reală şi locul relevanţei noastre în Club, oricât am vrea în acest moment să părem altceva. Oricum, nu e deloc rău nici acest rol pe care îl avem în prezent, istoric vorbind fiind cel mai bun moment pe care l-am avut vreodată.

„Noul” NATO şi „noul” Occident nu mai sunt cele din Războiul Rece. Însăşi ideea de garanţii şi certitudini trebuie privită astăzi nuanţat. Fireşte, nici Uniunea Europeană nu mai este aceeaşi, la puţină vreme după admiterea României şi Bulgariei intrându-se practic într-o lungă şi complicată succesiune a crizelor structurale.
Vestul nu mai este la fel de unit, şi nici atât de generos ca înainte de 1989, şi niciun stat din Estul Europei nu va mai avea norocul pe care l-a avut, de exemplu, Grecia în timpul Războiului Rece, când i s-a oferit totul fără să i se ceară nimic, doar pe considerentul unui avanpost al Occidentului în Balcani. Securitatea şi bunăstarea nu mai vin de la sine, prin simpla apartenenţă la Alianţa Nord-Atlantică şi la Uniunea Europeană. Trebuie să fim atenţi la schimbări, inteligenţi, creativi şi inspiraţi chiar în interiorul acestor organizaţii. Ca să încheiem mai veseli, una din legile lui Murphy ne spune: „când să-ţi vină rândul, se schimbă regulile”. Să sperăm că regulile care se rescriu acum, cu noi la masă, ne vor pune în situaţia de lăsa în urmă, generaţiilor viitoare, un plus de securitate şi bunăstare.

Valentin Naumescu (contributors.ro)

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
Loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 21:24

 Igor Dodon susține că consilierul său, ex-ministru al Finanțelor, Ion Chicu, este o persoană potrivită pentru a ocupa funcția de premier. Declarația a fost făcută de șeful statului în cadrul emisiunii Moldova in Direct de la postul public de televiziune.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 21:21

 Fostul președinte al României și europarlamentarul, Traian Băsescu, este de părerea că blocul ACUM ar trebui să înceapă negocierile cu Partidul Democrat în vederea formării unui nou cabinet de miniștri. Declarația a fost făcută cu puțin timp în urmă...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 14:16

Klaus Iohannis: „Demiterea Guvernului Sandu este împotriva intereselor R. Moldova și cetățenilor ei”

Klaus Iohannis: „Demiterea Guvernului Sandu este împotriva intereselor R. Moldova și cetățenilor ei”

Demersul inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) de înlăturare a Guvernului Maia Sandu, într-un moment esențial pentru reforma Justiției, este îndreptat împotriva intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 14:13

Andrei Năstase: „Iată că astăzi, acest binom s-a refăcut, dacă nu cumva a existat în permanență”

Andrei Năstase: „Iată că astăzi, acest binom s-a refăcut, dacă nu cumva a existat în permanență”

Blocul ACUM s-a întâlnit în ședință pentru a decide ce fac mai departe. Înainte de ședință, Andrei Năstase a adus acuzații celor din PSRM și PD, spunând că ar fi făcut alianță.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 13:31

PLDM: Suntem profund dezamăgiți de prestația coaliției PSRM-ACUM

PLDM: Suntem profund dezamăgiți de prestația coaliției PSRM-ACUM

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) își exprimă dezamăgirea profundă față de prestația coaliției PSRM-ACUM, care la nici șase luni de la creare s-a destrămat prin demiterea Guvernului, transmite OFICIAL.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 13:16

Vlad Țurcanu: Blocul ACUM plătește pentru naivitatea de a se încrede în socialiști

Vlad Țurcanu: Blocul ACUM plătește pentru naivitatea de a se încrede în socialiști

Aceștia fiind supușii Rusiei, ar fi trebuit să fie tratați cu băgare de seamă. Știți ce recomandări clasice există pentru colosul din Răsărit: не верь, не проси, не бойся - nu crede, nu cere, nu te teme.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 12:52

BLOCUL ACUM ȘI GUVERNUL SANDU TRIMIȘI ÎN OPOZIȚIE // 63 de deputați din PDM și PSRM au demis Guvernul Sandu ca urmare a unei moțiuni pe justiției

BLOCUL ACUM ȘI GUVERNUL SANDU TRIMIȘI ÎN OPOZIȚIE // 63 de deputați din PDM și PSRM au demis Guvernul Sandu ca urmare a unei moțiuni pe justiției

Deputații au votat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Maia Sandu. Inițiativa a fost susținută de 63 de parlamentari din partea fracțiunilor PSRM și PDM, în timp ce Partidul „ȘOR” s-a abținut de la vot. În acest sens, Maia Sandu va prezenta...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 12:47

În 2014, candidatul Iohannis îl acuza pe Ponta că refuză „cu aroganță” dezbaterile pentru turul II / În 2019, refuză el pe motiv că invitația PSD este „o manevră”

În 2014, candidatul Iohannis îl acuza pe Ponta că refuză „cu aroganță” dezbaterile pentru turul II / În 2019, refuză el pe motiv că invitația PSD este „o manevră”

​​Klaus Iohannis și staff-ul său de campanie au transmis clar că prezidențiabilul PNL nu va participa la nicio dezbatere electorală nici în cel de al doilea tur de scrutin. Iohannis are pe masă invitații pentru o dezbatere cu Viorica Dăncilă, dar spune că "o confruntare...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 12:25

Zinaida Greceanîi l-a împiedicat pe Octavian Țîcu să blocheze tribuna Parlamentului

Zinaida Greceanîi l-a împiedicat pe Octavian Țîcu să blocheze tribuna Parlamentului

Octavian Țîcu a încercat să blocheze tribuna Parlamentului pentru că nu i se oferă dreptul de a ține un discurs, la sfârșitul rundei de întrebări răspunsuri. Se pare că acesta a fost îndepărtat. p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 13.0px...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 12 Noiembrie 2019, ora: 11:32

Alexandru Oleinic: Evenimentele din ultimele zile ne-au demonstrat, o dată în plus, că alianțele la noi se formează doar situațional

Alexandru Oleinic: Evenimentele din ultimele zile ne-au demonstrat, o dată în plus, că alianțele la noi se formează doar situațional

Deputatul independent Alexandru Oleinic, liderul Partidului Popular din Republica Moldova (PPRM), afirmă că, astăzi, clasa politică din țara noastră a picat din nou testul maturității politice, informează TRIBUNA.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 11:30

LIVE VIDEO / Parlamentul DECIDE ACUM dacă Guvernul Sandu este demis sau nu

LIVE VIDEO / Parlamentul DECIDE ACUM dacă Guvernul Sandu este demis sau nu

Parlamentul R. Moldova se întrunește, astăzi de la ora 10:00, pentru a dezbate moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Sandu, depusă de PSRM. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 11:23

Democratul Diacov ar fi gata să susțină Guvernul Sandu

Democratul Diacov ar fi gata să susțină Guvernul Sandu

Președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, sugerează că formațiunea din care face parte ar putea susține Guvernul Maiei Sandu, doar că așteaptă un semnal în acest sens din partea celor din Blocul ACUM.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 11:18

Deputații din PDM nu vor să spună dacă vor vota pentru moțiunea de cenzură / Sandu către PSRM: „Ați fi preferat un Guvern docil? (UPDATE)”

Deputații din PDM nu vor să spună dacă vor vota pentru moțiunea de cenzură / Sandu către PSRM: „Ați fi preferat un Guvern docil? (UPDATE)”

Deputații din Partidul Democrat nu vor să spună dacă vor vota pentru moțiunea de cenzură sau nu. Aceștia au declarat că vor lua o decizie după discursul prim-ministrei din sala de plen. În același timp, democrații au negat faptul că sunt două tabere în cadrul PD-ului....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 10:11

TENSIUNE MAXIMĂ / Miting de susținere a Guvernului Sandu, în fața Parlamentului (VIDEO)

TENSIUNE MAXIMĂ / Miting de susținere a Guvernului Sandu, în fața Parlamentului (VIDEO)

Susținătorii Blocului ACUM se adună în fața Parlamentului, în contextul în care deputații se întrunesc la ora 10:00 în ședință în cadrul căreia urmează să se decidă soarta Guvernului Sandu, după ce PSRM a depus o moțiune de cenzură în acest...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 09:38

Țîrdea a „găsit” o explicație - de ce Dodon nu vrea o justiție independentă: „Maia vrea să devina Președinte”

Țîrdea a „găsit” o explicație - de ce Dodon nu vrea o justiție independentă: „Maia vrea să devina Președinte”

Deputatul socialist Bogdan Ţîrdea consideră că premierul Maia Sandu „vrea să devină cu orice preţ preşedintele Republicii Moldova” şi din acest motiv intenţionat a provocat criza politică de la Chişinău, prin anunţul Guvernului că îşi asumă răspunderea...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 09:24

Un deputat socialist anunță că Guvernul Sandu va fi demis: NU AVEM ALTĂ CALE

Un deputat socialist anunță că Guvernul Sandu va fi demis: NU AVEM ALTĂ CALE

Guvernul Sandu va fi demis dacă până mâine premierul nu-și va retrage proiectul de asumare de răspundere privind modificările la Legea Procuraturii, susține deputatul socialist Grigore Novac. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 09:16

Merkel s-a înțeles cu Putin în privința Ucrainei. Anunțul făcut de Kremlin

Merkel s-a înțeles cu Putin în privința Ucrainei. Anunțul făcut de Kremlin

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin au convenit luni că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statut special regiunii separatiste proruse Donbas, a anunţat Kremlinul, potrivit agenţiei Reuters, citate de Agerpres. Anunţul vine după o convorbire...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 08:40

Maia Sandu: Dacă Guvernul va fi demis pierdem creditul de 100 de milioane promis de București

Maia Sandu: Dacă Guvernul va fi demis pierdem creditul de 100 de milioane promis de București

România este gata să ofere un credit de 100 de milioane de euro Republicii Moldova, dar aceasta poate fi obținut doar de actualul Guvern, a anunțat prim-ministru Maia Sandu, azi seara, în cadrul unei Ediții Speciale de la postul public de televiziune „Moldova 1”.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 08:30

Sandu îl ACUZĂ pe Dodon: Promite protecție judecătorilor și procurorilor CORUPȚI

Partidul Socialiștilor ar fi gata să formeze o alianță cu Partidul Democrat, iar Igor Dodon ar fi purtat discuții mai demult la acest subiect cu deputații democrați, susține Maia Sandu.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 12 Noiembrie 2019, ora: 07:22

Prima zi în funcția de primar al Capitalei. Ion Ceban: „Astăzi îmi suspend calitatea de membru al PSRM”

Prima zi în funcția de primar al Capitalei. Ion Ceban: „Astăzi îmi suspend calitatea de membru al PSRM”

Ion Ceban și-a început activitatea la primăria Chișinău. Noul edil a intrat azi pentru prima dată în calitate de primar, în instituția municipalității. Angajații l-au felicitat și i-au urat succese.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)