Săptămâna trecută, a fost una fierbinte pentru clasa politică românească. Cele mai importante instituții politice ale statului român erau în așteptarea soluției CCR, referitoare la desemnarea repetată a Dlui Ludovic Orban de către Președintele Klaus Iohannis pentru funcția de premier, în ciuda faptului că în parlamentul de la București nu exista o majoritate parlamentară dispusă să sprijine acest guvern.
Așa deci, la 24 februarie 2020, Curtea Constituțională din României a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Parlament din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcția de premier de către șeful statului Klaus Iohannis. CCR a obligat președintele României să proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru.
Reacția elitelor politice românești a fost una foarte civilizată vis-a-vis de această decizie. Chiar dacă au exista anumite voci care au încercat să insinueze că decizia CCR este una partizană.
Este demnă de tot respectul, reacția responsabilă a Președintelui României. Dl. Klaus Iohannis a afirmat, întrebat despre posibilitatea ca CCR să judece partizan: „Nu am astfel informații că se judecă partizan, dar dacă cineva are astfel de informații, cu cât le comunică mai repede cu atât mai bine”.
Greutatea politică a deciziei CCR din 24 februarie este greu de subestimat, deoarece aceasta viza nemijlocit agenda politică a Președintelui și a unei parți importante a partidelor politice românești, care-și doreau dizolvarea actualului Parlament și organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Cu toate acestea, clasa politică românească s-a conformat fără ezitare deciziei CCR, iar presa a comentat-o într-o manieră civilizată, pornind de respectul pentru valorilor statului de drept și rolului Curții Constituționale din România în acest sistem. Simpatizații Dlui Ludovic Orban, chiar dacă au fost nemulțumiți de această decizie, au tratat-o cu respect, evitând să recurgă la atacuri inadmisibile în adresa CCR.
Finalmente, Ludovic Orban a demisionat iar Președintele Klaus Iohannis a desemnat un alt candidat pentru funcția de prim ministru, pe dl. Florin Cîţu.
La 29 decembrie 2015 Curtea Constituțională a Moldovei a adoptat o decizie similară cu cea adoptata in 2020 de CCR, unde a la fel ca și în alte state europene cu regimuri constituționale similare, a reținut următoarele:
Deși cele două decizii au fost identice și se încadrau în logica interpretărilor unanim acceptate în Europa, reacțiile politicienilor și presei de pe malurile Dâmboviței și Bâcului au fost total diferite. Spre deosebire de București, la Chișinău a fost declanșată o veritabilă campanie de linșaj mediatic împotriva Curții Constituționale. Televiziunile „vuiau”, iar tot soiul de manipulatori de profesie - sub acoperire de experți, cu greu reușeau să fugă de la un talk-show la altul.
Majoritatea eternilor experți în toate domeniile, s-au reprofilat la acea perioadă în constituționaliști, explicând poporului la televizor cum a văduvit blestemata de Curte Constituțională Președintele, de dreptul său exclusiv de a impune Parlamentului pe cine-i „vrea mușchiul”.
Făcând această constatare ce denotă o cunoaștere profundă cumulată a dreptului constituțional, a matematicii dar și a canoanelor biblice, distinsul expert mergea mai departe: "Ei creează noi norme și asta mă deranjează. Dar per total este ok. Dreptul discreționar al președintelui este practic anulat. Ei anulează necesitatea consultărilor. La scenariul B totul e decis. Îmi place sau nu, va trebui să ne conformăm. Eu cad de pe scaun ce își permit acești judecători de la Curtea Constituțională. Ei își depășesc atribuțiile. Oamenii trebuie să înțeleagă că nu se poate să forțezi nota de o așa manieră".
„...Există așa o întrebare că dacă vor fi adunate 51 de voturi, atunci președintele trebuie să-l numească pe acest candidat? Aceasta este o noutate pentru Constituția Republicii Moldova. Constituția prevedere dreptul discreționar al președintelui, pentru că președintele este șeful statului, chiar și dacă suntem într-o republică parlamentară”.
Referitor la necesitatea de a consulta fracțiunile parlamentare, acesta venea cu o veritabilă mostră de gândire juridică :
„Ce înseamnă consultarea fracțiunilor parlamentare? Această procedură nu este nicăieri explicată. Dar ce se are în vedere? Într-o republică parlamentară, dar în genere chiar și prezidențială șeful statului este informat de întreaga situație în țară și în fruntea șefului statului se pun nu doar problemele îngust partinice a unui partid sau chiar a unui grupuri de partide.
„...Curtea Constituțională a „întors pe dos” Constituția Republicii Moldova şi a contribuit la tentativa de lovitură de stat, afirmă expertul. „CC a devenit un fel de auxiliar al PD în evoluția lentă către o lovitură de stat. Anume așa se poate interpreta decizia CC din 29 decembrie 2015”
„...CC a întors pe dos Constituţia RM. Potrivit Constituţiei, preşedintele are dreptul să înainteze candidatul după consultarea cu fracţiunile. parlamentare, dar dreptul de a înainta candidatul îi revine președintelui. Curtea Constituţională l-a obligat însă pe președinte să accepte orice nominalizare din partea unei majorități parlamentare”.
Cele două crize politice legate de nominalizarea la București a dlui Ludovic Orban pentru funcția de premier din anul 2020 și nominalizarea lui Ion Sturza pentru aceeași funcție in decembrie 2015 la Chișinău, denotă realitățile total diferite in care se face politica la Chișinău și București.
In ambele țări politicienii se ceartă și se înjură unii pe alții în bătălia pentru putere. Diferențele survin atunci când ajungem la calitatea cetățenilor din cele două state românești. Cetățeanul din România este mult mai informat și mai educat. Astfel, acesta nu este gata să înghită orice manipulare, chiar dacă e rostită la televizor cu o „mutră” gravă de un ditamai „expert” cu tatuaj pe mână. De altfel, asemenea „experți” cu trecut de torționar sovietic n-ar fi ajuns niciodată să lideri de opinie la București.
Moldovenii la acest capitol sunt mult mai ignoranți, devenind astfel o victimă ușoară a celor care doresc să-i postească. In mod corespunzător reacționează si cei care comentează procesul politic. La București o persoană care se respectă pe sine și pe cei cărora li se adresează în mod public, nu riscă să manipuleze deschis și cu nerușinare opinia publică, fiind convinși că nimeni nu-și va da seama. La Chișinău în schimb, poți îndruga orice prostii, atât de ignorant este auditoriul, la fel de scurtă fiind memoria instituțională a acestuia.
O populație, care după trei decenii de libertate, regretă dizolvarea URSS-ului și care încă nu s-a clarificat cine sunt ei și ce limbă vorbesc, vor înghiți fără discernământ tot ce le servesc de la TV experții cu „mutre grave”. Acesta este motivul pentru care în România după hotărârea CCR din 24 februarie 2020 „n-a căzut nimeni de pe scaun”, iar în Republica Moldova după o hotărâre identică, CCM era acuzată în mod concertat de lovitură de stat.
timpul.md
|
Ambasada României la Chișinău comunică faptul că Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) va organiza, pe parcursul lunilor aprilie, mai și iunie 2021, un număr de patru ceremonii de depunere a jurământului de credință față de România dedicate Ambasadei...
( ) Citeşte tot articolulPe 16 mai 1812, reprezentanţii Imperiilor Rus şi Otoman semnau dubioasa pace de la Bucureşti, care încheia războiul ruso-turc de la 1806—1812 pentru Principatele Române şi, ca rezultat al târgului, Moldova de la est de Prut (redenumită Basarabia) era anexată Rusiei.
( ) Citeşte tot articolulUn site apropiat premierului Filat afişează o ştire cu următorul titlu: „Vlad Filat pune degetul pe rană: Instituţiile statului nu respectă legea!”.
( ) Citeşte tot articolulUrzicile mai sunt denumite si plantele minune pentru numeroasele lor intrebuintari curative. Nu este nicio noutate ca au un efect astringent, expectorant, tonic, antiinflamator, dar si proprietati diuretice, fiind o sursa importanta de vitamina A, C, E, fier, calciu, fosfati si minerale.
( ) Citeşte tot articolulUrmăresc cu mare atenţie declaraţiile ce se fac în ultimul timp despre „Franzeluţa” S.A. şi, confruntându-le cu situaţia reală de la întreprindere, ajung la concluzia că cineva încearcă intenţionat să inducă în eroare opinia publică...
( ) Citeşte tot articolulBunelul liderului PCRM, Vladimir Voronin, a fost condamnat de patru ori de către organele represive ale regimului comunist sovietic.
( ) Citeşte tot articolul