România Jună la Mănăstirea Putna

La mijlocul lunii august, în ziua Hramului Mănăstirii Putna, a fost sărbătorită şi aniversarea a 140-a de la Marea Serbare Naţională de la Putna şi de la primul Congres al Tinerilor Români de Pretutindeni, organizat de către studenţii intelectuali români, printre care Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Alexandru Dimitrie Xenopol, Ciprian Porumbescu şi alţii. Despre acel istoric moment, care s-a întâmplat la 15 august 1871, s-a scris: „n-are să fie serbarea unui comitet, nu a unei junimi; serbarea de la Putna trebuie să fie un act produs de o naţiune întreagă; serbarea de la Putna are să fie întrunirea naţiunii române în suvenirele trecutului, în însufleţirea prezentului şi speranţele viitorului!”.
Aniversarea s-a încadrat în evenimentul România Jună, organizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) împreună cu asociaţiile studenţeşti din România. Acestora s-au alăturat studenţii basarabeni din cadrul Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, filiala Chişinău. Scopul însemnatului eveniment a fost reunirea studenţilor şi absolvenţilor români din ţară şi din străinătate, dar şi definirea direcţiilor principale de dezvoltare ale României pe termen lung din perspectiva tinerilor educaţi la cel mai înalt nivel.

Evenimentul de la Mănăstirea Putna a fost precedat de Forumul România Jună, care a avut loc între 12 şi 14 august şi care a reunit peste 200 de experţi români selectaţi în 11 grupuri de expertiză. Astfel, tinerii, înainte de întâlnire, au participat la Sfânta Liturghie săvârşită de Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, care este hramul cel mare al mănăstirii. „Această sărbătoare de la Mănăstirea Putna a atras, pe lângă rugăciunile şi bucuria de a o preaslăvi pe Fecioara Maria, şi sufletul românului. Astfel, românul a fost îndemnat să cugete la valorile sale naţionale, la dragostea sa faţă de neam şi de ţară, la tot ceea ce înseamnă bun şi frumos”, a declarat arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna.

Serbarea a început cu mesajul de binecuvântare al Preafericitului Daniel, Patriarhul României. „Pelerinajul tinerilor români din străinătate la Sfânta Mănăstire Putna este o sfinţire a unităţii româneşti de cuget şi simţire. Vă felicităm că aţi păstrat acest profund simţământ, prin care plecarea departe de ţară nu înseamnă înstrăinare, ci înseamnă a purta cu voi peste tot credinţa strămoşească, casa părintească şi ţara pitorească în care v-aţi născut, ca fiind odoare sfinte ale identităţii voastre printre străini, evitând în acelaşi timp izolarea de cei de alt neam şi dizolvarea în alte etnii. Iniţiativa voastră, dragi tineri români din străinătate, arată că iubirea de Patrie înseamnă în acelaşi timp rugăciune şi gândire creatoare, afecţiune şi acţiune pentru România.”

Evenimentul a continuat cu prezentarea concluziilor Forumului România Jună, printre care merită a fi menţionată următoarea: „În opinia tinerilor experţi, identitatea noastră naţională are la bază cinci atribute esenţiale – respectul de sine, munca, libertatea, cumpătarea şi demnitatea – şi se manifestă mai ales prin: limba română; conştiinţa şi memoria istorică; credinţa şi morala; tradiţiile; obiceiurile şi simbolurile naţionale”.

Ulterior, au fost rostite două discursuri câştigătoare ale concursului „A. D. Xenopol”, iniţiat anul acesta de LSRS. În încheierea evenimentului a fost interpretată „Balada” lui Ciprian Porumbescu de către talentatul violonist Tudor Andrei.

„România Jună este un demers pur civic, fără niciun fel de aspiraţii politice. Dorinţa noastră este ca rezultatul Forumului România Jună de la Bucureşti şi a întâlnirii de astăzi să fie o platformă deschisă de idei viabile pentru România anilor 2030 – o Românie democratică, meritocratică, prosperă şi decentă, parte integrantă a Uniunii Europene”, a susţinut Sebastian Burduja, preşedintele Ligii studenţilor români din străinătate, în discursul rostit la Putna.

Ecaterina Lutişina,
studentă la Universitatea de Stat din Moldova