Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 10:22
Abonamente

Istorie 12 Februarie 2016, ora 07:27

Românii la Stalingrad şi ce pericole ameninţă Europa de azi

Marime Font

În finalul unei declaraţii recente care critica organizarea unei expoziţii la Bucureşti despre deportarea, la sfârşitul Celui de Al Doilea Război Mondial, a saşilor în URSS, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova afirma că Rusia nu uită de partea cui au luptat Românii la Stalingrad.

Ştie toată lumea că armata română a luptat alături de Germania împotriva URSS până la 23 August 1944. În catastrofa militară de la Stalingrad, românii au pierdut peste 158.000 de soldaţi, morţi, răniţi şi prizonieri.

Spre sfârşitul anului trecut, pe 25 octombrie - Ziua Armatei, a fost ridicat un monument în memoria soldaţilor români, în cimitirul militar de la Rossoşka de lângă Stalingrad. Cimitirul este parte a unui Complex Comemorativ Internaţional înfiinţat în memoria militarilor germani şi ai aliaţilor lor de atunci care au participat şi au căzut în titanica luptă de la Stalingrad. Mai bine de 70 de ani, soldaţii români căzuţi la Stalingrad nu au avut nici cimitir, nici cruce. Memoria lor a fost în sfârşit onorată. Ei sunt comemoraţi la fel ca germanii, italienii, maghiarii şi combatanţii de alte naţionalităţi care şi-au dat viaţa în bătălia considerată drept punct de cotitură în desfăşurarea Războiului.



Ce rost are să aminteşti acum că ” ne aducem aminte bine de partea cui au luptat românii la Stalingrad?”

De ce au ajuns românii la Stalingrad, este o altă întrebare. Din punct de vedere militar şi politic, Mareşalul Antonescu, în ciuda vocilor din ţară care i-au solicitat să nu treacă Nistrul, a hotărât să continue ofensiva alături de nemţi până la victoria pe care o vedea aproape. Intrarea României în Război alături de Germania a fost motivată de imperativul eliberării Basarabiei şi Bucovinei, aşa cum îşi definea Antonescu scopurile în ordinul către Armată prin care comanda trecerea Prutului.

În vara lui 1940, ultimatumul sovietic lăsase România fără opţiuni. Fără aliaţi, fără garanţii de securitate, guvernul de la Bucureşti cedează şi retrage armata şi administraţia, Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa fiind ocupate de sovietici.

Un an mai înainte, pe 23 august 1939, la Moscova se semna pactul Ribbentrop-Molotov. Hitler şi Stalin se înţelegeau să împartă Europa. Prin pactul de neagresiune semnat, Germania era dezlegată să înceapă războiul, URSS primea o parte din Polonia, Basarabia şi Statele Baltice. Fără această înţelegere nemţii nu ar fi putut invada Polonia, declanşând cea mai sângeroasă conflagraţie din istoria lumii.

Pactul Ribbentrop-Molotov a funcţionat bine până la invadarea URSS de către armata germană şi aliaţii ei. Decizia lui Stalin de a-l ajuta pe Hitler a avut raţiunile ei, între care calculul că războiul cu democraţiile occidentale îi va epuiza atât de mult pe combatanţi încât , la momentul oportun, intervenţia URSS va duce la o victorie facilă. Nu a fost aşa. Iar între cei care au plătit în cea mai mare măsură această decizie au fost şi ruşii înşisi prin pierderile imense, militare şi civile, suferite în anii de război.

Dar pentru Stalin pierderile nu au contat niciodată. Milioanele de victime i se datorează în egală măsură în care i se datorează şi lui Hitler. Amândoi au pus la cale şi au colaborat pentru distrugerea ordinii mondiale şi a Europei de la acea dată. Cele două state totalitare s-au regăsit şi au contribuit pe deplin la aruncarea lumii în abis.

Istoria se cunoaşte. Astăzi, la mai bine de 70 de ani de la aceste orori pe care umanitatea în întregul ei le-a trăit, ordinea mondială şi Europa sunt din nou în pericol. Ca şi atunci Europa e vulnerabilă în faţa extremismului şi a tendinţelor revizioniste. Distrugerea proiectului european va însemna, din nou suferinţă şi conflict. Chiar nu învăţăm nimic? 

sursa: historia.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md