Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Comentariu 20 Decembrie 2013, ora 08:51    Din editia print

Marime Font

Rusia a cumpărat Ucraina pe nimic

Moscova a reuşit performanţa să blocheze drumul european al Ucrainei cu nişte bani care se vor întoarce în cuferele Kremlinului.  

 
 
 

Împrumutul promis Kievului, de 19 miliarde de euro, nu se va transforma în investiţii pentru dezvoltarea Ucrainei, mare parte din aceşti bani se vor întoarce în Rusia sub forma plăţilor pentru gazele naturale, altă parte se va duce pentru acoperirea datoriei externe. Consumatorii ucraineni achită aproximativ 20% din preţul real al gazelor naturale, restul de 80% este acoperit de guvern, ceea ce pune o presiune gigantică asupra bugetului de la Kiev. Dobânzile pe care le plăteşte Guvernul Ucrainei pentru împrumuturile internaţionale se ridică la 8%, un procent ameţitor pentru orice ţară. Iar banii veniţi de la Moscova vor fi cheltuiţi imediat ce vor veni, Rusia îşi mută rublele dintr-un buzunar într-altul şi câştigă Ucraina.

Acordul semnat între Putin şi Ianukovici mai prevede şi că Rusia va cumpăra obligaţiuni guvernamentale ucrainene în valoare de 11 miliarde de euro – cu alte cuvinte, datoria Ucrainei se mută în mare parte la Moscova, iar cine îţi este creditor, îţi este şi stăpân câtă vreme nu eşti în stare să-ţi achiţi datoria. Şi economia ucraineană nu prea este în stare de multă vreme să-şi plătească datoriile, în vreme ce guvernanţii săi nu sunt deloc dispuşi să pună în aplicare reforme.



Şi actuala guvernare a Ucrainei mai are o mare problemă. Discuţiile asupra Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană au mers foarte bine până la un punct. Până la momentul în care premierul Azarov a anunţat suspendarea discuţiilor, cu doar o zi înainte de semnare, nu a fost niciun moment vorba de bani. Mai apoi guvernul de la Kiev a cerut multe miliarde de euro în schimbul semnării acordului cu UE – un mic şantaj la înghesuială. După care a revenit şi a scăzut preţul, ca la piaţă. Un astfel de comportament nu prea face parte din obiceiurile UE, de aceea foarte mulţi lideri europeni au fost pe bună dreptate surprinşi. Nu poate fi exclusă nici varianta unei premeditări: actualii guvernanţi de la Kiev au cerut bani de la UE ştiind că nu îi vor primi, pentru ca mai apoi să poată anunţa victorioşi că au primit bani de la Moscova. În orice variantă, calculul făcut la Kiev a fost unul prost. Uniunea Europeană nu răspunde la şantaje.

Una peste alta, aventura dintre Ucraina şi Uniunea Europeană din ultimele săptămâni va fi un exemplu de manual despre cum nu trebuie să negociezi cu acest bloc continental. În acest moment, doar Germania mai pare să spere că se mai poate face ceva în Ucraina, restul liderilor europeni par să fi abandonat orice speranţe. Pe de o parte, această evoluţie este de bun augur pentru Republica Moldova: toate uşile sunt larg deschise pentru a transforma negocierile dintre Bruxelles şi Chişinău într-un exemplu de succes. În acelaşi timp, la Moscova cu siguranţă există mulţi care gândesc „dacă am reuşit cu Ucraina, de ce nu am putea reuşi cu Republica Moldova?”. Iar asta înseamnă presiuni în creştere în cursul anului ce vine, în condiţiile în care mai mult ca sigur Ucraina nu îşi va dori cu niciun preţ un succes al Chişinăului.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul