Comentariu

Rusia a cumpărat Ucraina pe nimic

Împrumutul promis Kievului, de 19 miliarde de euro, nu se va transforma în investiţii pentru dezvoltarea Ucrainei, mare parte din aceşti bani se vor întoarce în Rusia sub forma plăţilor pentru gazele naturale, altă parte se va duce pentru acoperirea datoriei externe. Consumatorii ucraineni achită aproximativ 20% din preţul real al gazelor naturale, restul de 80% este acoperit de guvern, ceea ce pune o presiune gigantică asupra bugetului de la Kiev. Dobânzile pe care le plăteşte Guvernul Ucrainei pentru împrumuturile internaţionale se ridică la 8%, un procent ameţitor pentru orice ţară. Iar banii veniţi de la Moscova vor fi cheltuiţi imediat ce vor veni, Rusia îşi mută rublele dintr-un buzunar într-altul şi câştigă Ucraina.

Acordul semnat între Putin şi Ianukovici mai prevede şi că Rusia va cumpăra obligaţiuni guvernamentale ucrainene în valoare de 11 miliarde de euro – cu alte cuvinte, datoria Ucrainei se mută în mare parte la Moscova, iar cine îţi este creditor, îţi este şi stăpân câtă vreme nu eşti în stare să-ţi achiţi datoria. Şi economia ucraineană nu prea este în stare de multă vreme să-şi plătească datoriile, în vreme ce guvernanţii săi nu sunt deloc dispuşi să pună în aplicare reforme.

Şi actuala guvernare a Ucrainei mai are o mare problemă. Discuţiile asupra Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană au mers foarte bine până la un punct. Până la momentul în care premierul Azarov a anunţat suspendarea discuţiilor, cu doar o zi înainte de semnare, nu a fost niciun moment vorba de bani. Mai apoi guvernul de la Kiev a cerut multe miliarde de euro în schimbul semnării acordului cu UE – un mic şantaj la înghesuială. După care a revenit şi a scăzut preţul, ca la piaţă. Un astfel de comportament nu prea face parte din obiceiurile UE, de aceea foarte mulţi lideri europeni au fost pe bună dreptate surprinşi. Nu poate fi exclusă nici varianta unei premeditări: actualii guvernanţi de la Kiev au cerut bani de la UE ştiind că nu îi vor primi, pentru ca mai apoi să poată anunţa victorioşi că au primit bani de la Moscova. În orice variantă, calculul făcut la Kiev a fost unul prost. Uniunea Europeană nu răspunde la şantaje.

Una peste alta, aventura dintre Ucraina şi Uniunea Europeană din ultimele săptămâni va fi un exemplu de manual despre cum nu trebuie să negociezi cu acest bloc continental. În acest moment, doar Germania mai pare să spere că se mai poate face ceva în Ucraina, restul liderilor europeni par să fi abandonat orice speranţe. Pe de o parte, această evoluţie este de bun augur pentru Republica Moldova: toate uşile sunt larg deschise pentru a transforma negocierile dintre Bruxelles şi Chişinău într-un exemplu de succes. În acelaşi timp, la Moscova cu siguranţă există mulţi care gândesc „dacă am reuşit cu Ucraina, de ce nu am putea reuşi cu Republica Moldova?”. Iar asta înseamnă presiuni în creştere în cursul anului ce vine, în condiţiile în care mai mult ca sigur Ucraina nu îşi va dori cu niciun preţ un succes al Chişinăului.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


George Damian

George Damian este ziarist din anul 2001. A scris sau încă scrie pentru ZIUA, Deutsche Welle, Puterea, Magazin Istoric, Historia, Times New Roman, Timpul - Chișinău, Adevărul și moldNova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *