Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Comentariu 5 Octombrie 2012, ora 07:59    Din editia print

Marime Font

Rusiei nu-i prea pasă de Europa

Moscova a transmis că nu va lua în seamă recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). O reacţie cu nimic surprinzătoare, în cea mai clasică tradiţie a diplomaţiei ruse.

 
 
 

Moscova s-a considerat dintotdeauna şi se consideră încă undeva deasupra tuturor. Elementele mistice din teoriile lui Aleksandr Dughin reprezintă o continuare naturală a superiorităţii afişate de sovietici şi de ţari - noi, ruşii, avem adevărul şi dreptatea de partea noastră, iar la nevoie putem impune acest adevăr al nostru tuturor.

Deputaţi din toată Europa au analizat ce s-a petrecut în Rusia în ultimii ani şi au adoptat o rezoluţie care cere Rusiei o mai bună respectare a democraţiei şi drepturilor omului. Principalul aspect iritant pentru ruşi l-a constituit recomandarea de a transfera procesul de monitorizare a îndeplinirii de către Rusia a obligaţiilor sale la un nivel mai înalt: al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. Comitetul răspunde inclusiv de probleme privind statutul de membru în APCE, astfel că transferarea monitorizării către acesta plasează Rusia într-o categorie specială.



Printre recomandările APCE pentru Moscova se numără continuarea negocierilor cu România pentru restituirea tezaurului confiscat în 1918 şi retragerea trupelor ruse din Transnistria. Fie şi doar pentru aceste două puncte, Moscova nu are nici cea mai mică intenţie de a respecta documentul votat la Strasbourg.

În ceea ce priveşte cele 94 de tone de aur furate de sovietici de la români, soarta lor a fost lămurită. După zeci de ani de minciuni, de la Moscova (Brejnev i-a spus lui Ceauşescu că aurul românesc a fost furat de albgardişti) au început să iasă la iveală documente în care Lenin poruncea ca aurul furat României să fie folosit pentru zdrobirea contrarevoluţiei din Basarabia. Tot Brejnev spunea că în arhivele de la Moscova nu se găsesc informaţii clare referitoare la aurul românesc - acelaşi lucru a fost repetat de mulţi alţii mai apoi. Eu cred că la Moscova se ştie foarte bine ce s-a întâmplat cu fiecare gram din aurul românesc, doar că este destul de stânjenitor să recunoşti un furt de asemenea anvergură.

Transnistria este alt furt, însă mai complicat decât cazul lingourilor româneşti. De douăzeci de ani, R. Moldova a dovedit că respectă standardele ridicate ale apărării drepturilor minorităţilor naţionale. România - descrisă de unii drept izvorul fascismului din regiune - constituie un model de integrare a minorităţilor naţionale, nu prea există vreun pericol ca să se repete în vreunul din spaţiile româneşti evenimente de genul celor din fosta Iugoslavie. Şi totuşi trupele ruse nu mai pleacă din Transnistria şi mai mult decât atât, Moscova face pe dracul ghem doar-doar va găsi un slugoi la Chişinău care să semneze un acord, prin care să se dea o formă legală prezenţei trupelor ruse în Transnistria.

Aşa cum aurul românesc furat din ordinul lui Lenin nu va reveni niciodată la Bucureşti - dar românii nu vor înceta niciodată să îl ceară, şi politicienii de la Chişinău sunt datori să nu accepte prezenţa trupelor ruse în Transnistria, chiar dacă acestea nu vor pleca niciodată de bună voie.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md