Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Editorial 10 Iunie 2013, ora 08:00    Din editia print

Marime Font

Ruşii nu sunt niciodată minoritari

Una dintre cele mai semnificative acuzaţii venite dinspre Transnistria este aceea că „naţionaliştii români” de la Chişinău i-au transformat pe ruşi în „minoritate naţională”. 

 
 
 

Expresia „minoritate naţională” este văzută ca o jignire supremă, o umilinţă care nu poate fi acceptată sub nicio formă. Dacă ne uităm la cifrele recensămintelor – cât de vechi ar fi ele – este limpede pentru oricine că ruşii dintre Prut şi Nistru nu sunt altceva decât o minoritate naţională, nu au cum să fie altceva. Indiferent cum le spui majoritarilor, români sau moldoveni, ruşii tot minoritari rămân în Basarabia.

Un transnistrean mi-a replicat dur că în „Republica Moldovenească Nistreană” nu există „minorităţi naţionale”. Rostea expresia jignitoare cu un dispreţ suveran, se vedea pe chipul lui că nu îi face nicio plăcere. În discursul său, evoluţia istorică era clară: procesul de „românizare” de la Chişinău i-a nedreptăţit pe etnicii ruşi. Aici este esenţa problemei: unii ruşi nu doresc pur şi simplu să fie pe picior de egalitate cu autohtonii. Statutul de minoritate naţională este unul onorabil, conform multor tratate internaţionale, nu este sub nicio formă discriminator. Minorităţile naţionale beneficiază de protecţie legală în Europa. Doar că ruşii din Republica Moldova au respins un astfel de statut şi au preferat protecţia imperială, bazată pe forţă.



Ar fi fost destul de greu pentru o minoritate care a condus majoritatea zeci de ani să accepte brusc că a fi etnic rus nu mai înseamnă acces nelimitat la privilegii. Zeci de ani posturile de conducere de la Chişinău au fost ocupate majoritar de etnici ruşi. Deşi din punct de vedere legal criteriile de selecţie erau neutre faţă de etnie, totuşi în practică criteriul originii etnice era cel care conta într-un mod decisiv – altfel nu se pot explica proporţiile covârşitoare ale funcţionarilor şi şefilor ruşi.

În Transnistria nu există minorităţi naţionale, toate etniile se află pe picior de egalitate – aşa sună discursul oficial de la Tiraspol. Şi totuşi, limba rusă domină spaţiul public din Transnistria fără drept de apel. „Moldoveneasca” şi ucraineana aproape că nu există. Bineînţeles, la nivel legal toate cele trei limbi au acelaşi statut – doar că, vorba lui Orwell, unii sunt mai egali decât alţii. Astfel se repetă în oglindă situaţia din Uniunea Sovietică, unde din punct de vedere legal totul era foarte bine, cu practica se stătea mai prost. Ruşii nu sunt minoritari la Tiraspol, sunt conducători. Câtă vreme limba rusă este dominantă până la nivelul în care în spaţiul public nu se aude alt idiom pentru oricine este clar că nu poate fi vorba de o societate multiculturală. Iar dacă ne vom uita la originile etnice ale majorităţii conducătorilor de la Tiraspol va deveni şi mai limpede cine conduce regiunea.

Ruşii nu sunt aproape nicăieri în lume „minoritate naţională”. Dacă nu sunt majoritari, atunci au grijă să răsucească situaţia astfel încât să devină „minoritate imperială” - îşi impun limba şi preiau conducerea regiunii. Este de ajuns o privire asupra hărţii Asiei Centrale şi a evoluţiei din ultimii trei sute de ani a popoarelor din această regiune ca să ne lămurim cum stă treaba cu egalitatea între etnii, indiferent dacă a fost vorba de Imperiul Ţarist, Uniunea Sovietică sau Federaţia Rusă.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md