Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:33
Abonamente

Comentariu 3 Mai 2013, ora 09:10    Din editia print

Marime Font

Ruşinea de a fi român

Recenta publicare a rezultatelor recensământului din Ungaria a constituit o surpriză majoră. 

 
 
 

Mai ales în ceea ce priveşte numărul cetăţenilor maghiari care şi-au declarat originea etnică română. Dacă în anul 2001 s-au declarat români doar 7.995 de persoane (iar 8.482 au declarat că limba lor maternă este limba română), în anul 2011 numărul acesta a crescut de trei ori, ajungând la 26.345. Iar cazul românilor din Ungaria nu este unic, toate minorităţile naţionale din această ţară au cunoscut creşteri surprinzătoare şi semnificative: germanii au crescut de la 120.344 la 185.696, numărul romilor a crescut de la 205.720 la 315.583. Câteva concluzii sunt evidente: în primul rând, minorităţile naţionale din Ungaria se feresc să îşi asume identitatea etnică. În al doilea rând, pe măsură ce drepturi fundamentale garantate de Uniunea Europeană (cum ar fi libertatea de circulaţie şi libertatea de exprimare) sunt percepute a fi din ce în ce mai stabile, consecinţa este o creştere a numărului celor care îşi declară adevărata identitate naţională. Să mai privim o dată evoluţia numărului românilor din Ungaria de-a lungul timpului: în 1949 – 14.713 români, 1960 – 15.787 români, 1970 – 12,624 români, 1980 - 8,874 români, 1990 – 10.740 români, 2001 – 7.995 români, 2011 – 26.345 români. Variaţiile numărului celor care s-au declarat români în Ungaria nu pot fi explicate prin războaie sau catastrofe, ci exclusiv prin politicile de protecţie sau lipsa protecţiei minorităţilor naţionale din această ţară.

Pe undeva există o „ruşine” de a te declara român, un fenomen de dată oarecum recentă la scara istoriei. Istoricul american Larry Watts explică în cărţile sale că în perioada sovietică România a fost supusă unui adevărat baraj de propagandă neagră din chiar partea presupuşilor săi aliaţi din Pactul de la Varşovia. În doar câteva zeci de ani, românii au devenit oile negre ale Estului Europei, iar mai nou, această moştenire otrăvită este cât se poate de vizibilă în propaganda neagră la adresa românilor dusă la nivelul întregului continent. Singura soluţie pare să fie răbdarea şi stabilitatea, chiar dacă sunt bombardaţi cu acuzaţii false, românii îşi recunosc originea până la urmă dacă au spaţiu să respire.



Tot Larry Watts povesteşte o istorie amuzantă cu privire la românii din Ungaria (în recentul său volum „Cei dintâi vor fi cei din urmă”). În vara anului 1989, oficiali de la Budapesta au acuzat România că manifestă pretenţii teritoriale asupra Ungariei. Anul 1989 a fost unul în care acuzaţiile maghiare la adresa României au curs valuri: Nicolae Ceauşescu pregătea o bombă nucleară cu care vroia să atace Ungaria, armata română se pregătea de invazie, minoritatea maghiară din Transilvania era supusă unui adevărat genocid. Acuzaţia că România are pretenţii teritoriale faţă de Ungaria venea ca o bomboană pe colivă în acest context. Analiştii de la Europa Liberă au căutat sursa acestei acuzaţii şi au descoperit-o într-un articol publicat într-o revistă militară de la Bucureşti în care era citat un ziarist american din perioada interbelică: acesta spunea că după Tratatul de la Trianon au rămas 160.000 de etnici români. Pentru oficialii comunişti de la Budapesta, citarea cifrei de 160.000 de români în Ungaria echivala cu emiterea unor pretenţii teritoriale. Dacă mai avem răbdare câteva recensăminte s-ar putea să ne întoarcem în Ungaria la acest număr de români.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md