Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 07:04
Abonamente

Opinii & Editoriale 25 August 2014, ora 07:00    Din editia print

Marime Font

Să abandonăm Basarabia?

Un raţionament strâmb îşi face din ce în ce mai mult loc în discursul public de la Bucureşti despre Basarabia. Oameni întregi la minte şi la trup la o primă vedere spun ceva de felul următor: Republica Moldova este diferită, după atâţia şi atâţia ani petrecuţi în spaţiul de influenţă rus locuitorii Republicii Moldova şi-au dezvoltat o identitate separată de cea românească, s-au găsit prea multă vreme în afara spaţiului cultural al României. Orice dorinţă de apropiere a celor două maluri ale Prutului este imediat catalogată drept naţionalistă, irealistă, o fantezie imperialistă care nu ţine seama de realităţile din teren. Pe scurt, românii ar trebui să abandoneze Basarabia şi să discute cu Republica Moldova aşa cum discută cu Bulgaria sau Ungaria. Sau poate chiar Rusia.

 
 
 

De acord până la un punct că românii din Basarabia au fost îmbogăţiţi spiritual într-un mod diferit în urma contactului prelungit cu civilizaţia rusă. Acest lucru este dincolo de orice îndoială, însă în aceeaşi măsură românii ardeleni au fost îmbogăţiţi de contactul cu cultura germană sau cea maghiară. Însă nici românii basarabeni şi nici românii ardeleni nu au fost asimilaţi, nu le-a fost distrusă identitatea naţională. Limba română nu poate decât să se dezvolte în urma contactului cu limbile maghiară, germană, engleză sau rusă.

Problema este alta. Ocupaţia ţaristă şi mai apoi sovietică a Basarabiei au avut ca ţintă deznaţionalizarea românilor dintre Prut şi Nistru. Mai ales puterea sovietică a declanşat sub ameninţarea armei o serie de procese care au avut ca ţintă ruperea românilor basarabeni de cultura română. Primul pas a fost inventarea limbii moldoveneşti şi măsura administrativă cea mai eficientă blocarea graniţei pe Prut astfel încât să nu poată exista schimburi culturale care să asigure o dezvoltare comună. Toate aceste procese şi mecanisme au fost intenţionate şi au fost puse în mişcare cu forţa. Hoţii de buzunare de la Chişinău beneficiau de mai multă clemenţă decât „naţionaliştii” care puneau sub semnul întrebării existenţa limbii moldoveneşti.



Şi tocmai aici se găseşte perversitatea raţionamentului expus mai sus. Puterea sovietică a încercat şi a reuşit într-o anumită măsură să mutileze sufletele a milioane de oameni sub ameninţarea armei. Iar acest lucru, fiind deja istorie, trebuie luat ca atare şi nu mai trebuie schimbat. Modificările făcute cu forţa devin acceptabile: locuitorii Republicii Moldova sunt diferiţi de români, iar „Basarabia” este un mit al naţionalismului imperialist românesc. Crimele ţariste şi sovietice au existat, dar e vorba de trecut şi nu mai are rost să ne batem capul cu ce s-a întâmplat. „Basarabia” trebuie dată de o parte şi uitată, avem Republica Moldova, chiar dacă este vorba de o creaţie sovietică.

Un raţionament cocoşat şi diform prin perversitatea lui. Mihai Eminescu spunea într-un articol că Rusia ţaristă vrea ca istoria să înceapă de la 1812 atunci când vine vorba de Basarabia şi tot ce a fost mai înainte să fie şters cu buretele. Noul raţionament expus mai sus vrea să ne convingă de faptul că istoria a început în 1990 şi trebuie să uităm tot ce s-a întâmplat mai înainte. Dar asta ar însemna abandonarea Basarabiei şi aşa ceva nu este posibil.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul