Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 2 Decembrie 2017, ora 04:12    Din editia print

Marime Font

Să dăm limba română celor ce o cunosc

De câte ori vine vorba despre limba română versus limba de stat, păcătuiesc, probabil, fiindcă încep și eu tot mai mult să cred că și „maldaveneasca” e un soi de limbă, mai păsărească, ce e drept, dar utilizată chiar de socialiști. 

 
 
 

E, sau nu, dreptul lor să-și inventeze o limbă, ca să aibă scuze de vreme ce oricum nu pot vorbi corect. Și e bine să recunoaștem. Dacă eu îi spun președintelui (cui l-a votat) sau vreunui deputat că nu știe limba, că e agramat, el are cel puțin posibilitatea să îmi spună că nu vorbește româna. Și eu îi dau dreptate. Nici un deputat român nu crede că „ian vedeț să nu vă saie vouă papușii” e limbă română.

Și ca să fie totul extrem de clar, aruncați un ochi și pe acest text al deputatului Grigore Novac: „Cîteva clipe în urmă, Comisia parlamentară Drepturile Omului şi Relații Interetnice, a dat AVIZ NEGATIV proiectului de Lege nr. 339 pentru modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova. Pentru modificarea sintagmei <limba moldovenească > cu sintagma <limba romînă> din Constituție a fost un singur vot, ceilalți membri ai comisiei au votat împotrivă... MOLDOVA are viitor...”



Înainte de toate, nu poți spune „câteva clipe în urmă”. Nu e românește. Corect e „cu câteva clipe în urmă”. În al doilea rând, nu există limbă romînă. Nu schimbi de capul tău numele țărilor și limbilor. Unde a văzut el vreodată numele României și limbii române cu î din i? În postările de pe Facebook probabil, pe la alții care scriu la fel de „corect”.

Majusculele folosite aiurea, ca să subliniezi (?) sau să țipi (?) în postarea unui deputat e nepotrivită, neprofesională. Punctele de suspensie sunt, de asemenea, folosite impropriu, ca la toți agramații. Un fel de „nu știu ce să scriu aici”. Ba mai mult, punctele de suspensie după votatul împotrivă ne lasă senzația unui mare regret. Dacă tot a lipsit la orele de limba română, ar putea consulta Wikipedia: „Puncte de suspensie sau puncte-puncte reprezintă un semn de punctuație care constă din trei sau mai multe puncte așezate în linie orizontală, folosit pentru a arăta o întrerupere în șirul gândirii, al acțiunii sau o omisiune dintr-un text reprodus. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârșitul unei propoziții sau al unei fraze, ci indică, în general, o întrerupere a șirului vorbirii.”

Deci, dacă punctele de suspensie, tovarășe Novac, nu marchează sfârșitul propoziției, ci o întrerupere în șirul gândirii, ce să înțelegem prin „ceilalți membri ai comisiei au votat împotrivă...”? Poate gândirea a fost întreruptă chiar în timpul votării. Așa s-ar părea. Apoi, în cazul folosirii acestui semn de punctuație la următoarea dvs. afirmație „MOLDOVA are viitor...” ce să înțelegem? Iar s-a întrerupt gândirea? E cu siguranță o întrerupere, pentru că vedem și noi ce viitor ne pregătiți.

Ori de câte ori deschid o carte și văd aceste puncte de suspensie folosite aproape ca la deputatul Novac, arunc cartea și uit de acel om. Folosirea la întâmplare a acestor puncte întrerupe vorbirea / scrisul/gândirea celui care nu e capabil să formuleze un enunț de cinci rânduri într-o limbă curată.

Ar mai fi multe de spus, dar cred că ajunge. Cel mai bine e să lase articolul 13 așa cum e, la îndemâna celor care nu pot vorbi corect. De ce să vedem limba română schimonosită de către cei care nu o cunosc? 

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul