Astăzi 22 Februarie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 08:43
Abonamente

Actualitate 12 Martie 2011, ora 08:56    Din editia print

„Să salvăm bisericile de lemn!”

Marime Font

Foto: AIRM

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

La începutul lunii februarie vă informam despre starea nesatisfăcătoare sau degradantă a mai multor biserici de lemn din republică. Zeci de lăcaşe sfinte - adevărate opere de arhitectură şi istorie, înscrise în Registrul de stat al monumentelor - degradează pe zi ce trece, fie din cauza indiferenţei omului, fie din cauza intervenţiilor neprofesioniste sau, şi mai rău, neautorizate. Din fericire, materialele din TIMPUL n-au rămas fără atenţie din partea cititorilor şi nici din partea persoanelor responsabile de acest domeniu.

Zilele trecute, Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii (MC), ne-a informat că, după publicarea articolelor, mai mulţi reprezentanţi din teritoriu s-au adresat Agenţiei, cerând sfaturi pentru salvarea acestor biserici. „M-a sunat primarul de Hiliuţi. Mesajul lui era de genul: ce să facem ca să salvăm biserica? I-am propus, în primul rând, să-l găsească pe arhitectul raional şi să înceapă o proiectare de restaurare, iar în paralel să facă o evaluare aproximativă a devizului de cheltuieli. Respectiv, Agenţia îşi ia angajamentul să fie co-partenerul acestui proiect, redactând partea teoretică a planului, scopurile, obiectivele etc.”, ne-a relatat Ştefăniţă.

Interesant este că nu doar bisericile de lemn au revitalizat atenţia oamenilor faţă de monumentele din republică. Ştefăniţă a mai precizat: „Primarul satului Şipca, raionul Şoldăneşti, a venit cu iniţiativa unei cercetări pentru a pune în valoare mai multe beciuri, catacombe din localitate. De asemenea, împreună cu Grigore Guţu, preşedintele Asociaţiei Dacii Liberi, încercăm să soluţionăm problema degradării Conacului Cantacuzino din Hincăuţi (Edineţ)”.




Inscripţie de pe Biserica de lemn „Sf. Arhanghel Mihail” din Hiliuţi, Râşcani

Contactat de noi, primarul de la Hiliuţi, Râşcani, Alexandru Sandu, ne-a spus că această problemă demult se află în vizorul lor, dar că nu au avut până acum vreo susţinere din partea autorităţilor centrale. „Am mai scris la MC încă pe când era ministru Cozma. Am un răspuns oficial precum că, în cel mai apropiat timp, domnul Ursu (Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală - n.n.) o să vină să inspecteze biserica. Am aşteptat în zadar, biserica însă nu a mai aşteptat şi acoperişul s-a prăbuşit”, ne mărturiseşte primarul. În acelaşi timp, Sandu se arată optimist referitor la viitorul bisericii de lemn din localitate, care datează din 1808. „Am discutat cu un arhitect de la Bălţi, care e licenţiat anume în domeniul restabilirii bisericilor de lemn. Pe la mijlocul lunii martie va veni să facă măsurările în original. E un lucru migălos, cere timp şi bani, dar cu ajutorul AIRM sper că vom obţine un proiect finanţat de ambasadele donatoare, în special cea a SUA, astfel încât să refacem biserica aşa cum a fost ea cândva”, spune primarul. Potrivit lui, locuitorii satului, inclusiv preotul, sunt de acord să susţină această cauză.

Întrebat de noi care sunt posibilităţile de susţinere a unor proiecte de restaurare a acestor biserici de lemn şi cum ar putea fi ele obţinute, directorul AIRM ne-a comunicat că, la acest moment, sunt mai multe oferte de finanţare şi că îşi propune să unească trei-cinci biserici pentru un grant. „Există Planul operaţional comun România-Moldova-Ucraina sau ofertele care vin în fiecare an din partea Ambasadei SUA, din Fondul ambasadorial pentru conservarea preventivă a patrimoniului cultural. Dar ambele proiecte cer cofinanţare locală. Am încercat să identificăm împreună cu liderii locali partenerii pentru aceste proiecte: primăria, enoriaşii, Biserica. Sper că vom reuşi”, conchide Ion Ştefăniţă.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:45

Omul pentru om e lup

Omul pentru om e lup Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:38

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul