Sănătatea în R. Moldova - între cenzură și rugăminte

publicat în Social pe 2 Ianuarie 2018, 09:20

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu obligă, dar roagă instituțiile subordonate să nu ofere jurnaliștilor informaţii fără coordonare 
Pe 20 noiembrie, Stela Grigoraș, ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a emis un ordin intern prin care „ruga” 15 instituții subordonate să coordoneze cu ministerul toate invitațiile la emisiuni și interviurile pe care le acordă reprezentanții acestora. Documentul a creat o serie de nemulțumiri printre medici și jurnaliști. Astăzi, când echipa ministerială e pe cale să se schimbe, TIMPUL a încercat să afle ce presupune în realitate acel ordin, în speranța că noul ministru, Svetlana Cebotari, îl va anula, permițând jurnaliștilor să afle toate informațiile din prima sursă. 

Documentul îngreuiază accesul la informație

Săptămâna trecută, o colegă de a noastră a încercat să realizeze un interviu cu unul dintre medicii de la Dispensarul Republican de Narcologie. Contactat de TIMPUL, unul dintre șefii de secție, Gheorghe Roșior, ne-a spus că nu poate vorbi cu noi fără permisiunea managerului instituției, Mihai Oprea. La rândul său, Oprea ne-a rugat să revenim mai târziu după ce vom stabili cu Roșior toate detaliile despre interviu. Câteva minute mai târziu, probabil după ce a avut o discuție cu șeful său, Roșior ne-a anunțat că, potrivit unui nou regulament al ministerului, acordarea interviurilor trebuie aprobată nu doar de managerul instituției, dar și de minister. De aceea el ne-a rugat politicos să-i trimitem în prealabil întrebările pe o adresă electronică…


Stela Grigoraș, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. FOTO: lfco.info

Unii medici nu țin cont de ordin

Ordinul buclucaș, care nu apare pe pagina oficială a ministerului, solicită de la 15 instituții subordonate să coordoneze toate invitațiile la emisiuni și toate interviurile „pentru asigurarea unei vizibilități pozitive a instituției”. Încercând să aflăm ce putere are documentul și în alte spitale, am sunat și directorii altor instituții medicale care figurează în acea listă. Ca să nu dăm de bănuit, i-am întrebat pe manageri ce părere au despre noul mecanism de salarizare a medicilor care, conform unui regulament aprobat de Guvern, ar fi trebuit să crească considerabil de la 1 iunie 2017. Mihail Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă, ne-a răspuns fără menajamente și fără a face trimitere la ordin. „În linii generale, noua modalitate de finanțare este mai convenabilă pentru tinerii specialiști, pentru care, în instituția noastră, salariile s-au majorat cu 30 la sută, iar pentru ceilalți medici ritmul de creștere a fost cu 15-20 de procente. Nu cunosc care este situația în alte instituții, adresați-vă la Ministerul Sănătății. Acolo, probabil, veți afla mai multe detalii”, a conchis Ciocanu.

„Nu interzic nimănui să se dea cu părerea”

La fel de receptivă a fost Larisa Catrinici, directorul Institutului Oncologic și fostul ministru al Sănătății, care ne-a explicat pe îndelete ce avantaje are noul mecanism de salarizare, dar și care sunt lacunele acestuia. Când a înțeles că pe noi, de fapt, ne interesează ordinul emis de Stela Grigoraș, Catrinici a recunoscut că a văzut documentul și că susține totalmente poziția ministerului. Ea consideră că angajații care-și asumă responsabilitatea de a vorbi în numele instituției trebuie cel puțin să-și anunțe superiorii despre această intenție. „Recent un colaborator de-al nostru și-a luat concediu din cont propriu. Ne-a spus că are probleme personale și i-am intrat în voie, pentru ca ulterior să-l vedem la o emisiune TV, unde își expunea părerea despre serviciul oncologic. Nu am nimic împotrivă - este angajatul nostru și poate vorbi despre acest subiect. Dar, de cealaltă parte, dacă el nu poate veni la serviciu ca să-și onoreze obligațiunile de medic, de unde găsește timp pentru a participa la emisiuni”, a adăugat ex-ministrul Sănătății.

Cu toate acestea, Catrinici afirmă că nu poate interzice nimănui să se dea cu părerea. Totuși, în calitate de conducător, și-ar dori ca angajații să-i spună direct dacă nu sunt de acord cu anumite activități.

„Am fost și sunt liber să vorbesc despre ce vreau”

În rest, directoarea Institutului Oncologic este de părere că, în cazul în care medicii sunt contactați de jurnaliști, fiind rugați să se pronunțe despre domeniul în care activează, o pot face oricând. „Dacă pe mine mă sună sau mă opresc pe coridor jurnaliștii și mă întrebă despre anumite subiecte, eu le voi răspunde, după cum am făcut-o și până acum. Nimeni nu mi-a interzis niciodată acest lucru”, reiterează Larisa Catrinici.

Grigore Zapuhlîh, directorul Institutului de Neurologie și Neurochirurgie, s-a arătat indignat de faptul că medicilor li s-ar interzice să vorbească cu mass-media. Managerul ne-a dat de înțeles că, deși instituția sa nu figurează în acel ordin, el a aflat că unele spitale au primit interdicție de a vorbi despre politicile medicale, dar nu și despre problemele instituțiilor. „Cei de la minister mi-au spus că pot să dau orice fel de interviu. În general, pot să vă spun că acest ordin nu s-a reflectat în niciun mod asupra mea. Numai în ultima lună am fost invitat de zece ori la televiziune și am vorbit despre diferite probleme. Eu n-am simțit niciun fel de restricții, am fost și sunt liber să vorbesc despre ce vreau. E adevărat că nu am primit un răspuns clar de ce instituția nu a fost nominalizată în acest ordin, dar și multe altele nu se regăsesc în listă. Așa că nu văd care ar fi problema”, a adăugat Zapuhlîh.

Mai mult decât atât, directorul de la Neurologie ne-a recomandat să-i dăm un pic de răgaz noii echipe ministeriale, care ar putea anula definitiv acest ordin.

„În esență, nu este nimic nou sub soare”

Nici Cristina Stratulat, responsabilă de comunicare la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, nu ne-a putut explica de ce doar unele instituții subordonate ministerului se regăsesc în acest ordin. Potrivit ei, în orice instituție publică, există reguli interne de comunicare, iar prin acest document ministerul nu vrea să restricționeze comunicarea cu mass-media, ci își dorește o comunicare eficientă. „În esență, nu este nimic nou sub soare, căci fiecare instituție își continuă activitatea de comunicare după cum a făcut-o până acum. Doar că atunci când participăm la emisiuni sau interviuri, ar trebui să avem mesaje comune. Noi nu ne divizăm în minister, agenții și spitale, ci per ansamblu formăm o instituție în domeniul sănătății și trebuie să avem aceleași mesaje de presă”, explică Stratulat.

Deși aparent s-ar părea că ordinul ministrului Grigoraş se referă doar la participarea medicilor la emisiuni și interviuri, în realitate, ministerul va coordona cu aceștia și alte răspunsuri la întrebările presei. „Dacă e vorba de o situație de criză în care este vizat ministerul, răspunsul se coordonează neapărat, dar acest lucru se face imediat și nu incomodează jurnalistul în niciun fel”, ne asigură comunicatorul.

„Nu e un ordin, ci o rugăminte”

În această ordine de idei, Cristina Stratulat ne-a dat asigurări că, dacă un medic oferă o informație fără să anunțe ministerul, nu se va întâmpla nimic, întrucât ordinul nu include penalități și este mai degrabă o rugăminte pentru instituțiile subordonate.

Cele 15 instituţii nominalizate în ordinul intern emis de Stela Grigoraş sunt: Centrul Național de Sănătate Publică, Centrul Municipal de Sănătate Publică, Centrul Național de Management în Sănătate, Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, Agenția de Transplant, Institutul de Medicină Urgentă, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, Institutul Mamei și Copilului, Institutul Oncologic, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, USMF „Nicolae Testemițanu”, Agenția Medicamentului, Agenția Națională de Ocuparea Forței de Muncă, Direcția Sănătății din cadrul Primăriei Chișinău și alte 34 de centre de sănătate publică teritoriale.