Atitudini

Sănătatea unei naţiuni. Lecţia românească

Zilele acestea, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, vorbea despre faptul că medicii din România sunt puşi să aleagă între „sărăcie şi mirajul străinătăţii” şi avertiza că, din cauza „exodului de medici”, vom ajunge „să avem spitale dotate care vor funcţiona pe post de muzeu”. Domnul Astărăstoae ne anunţă că, doar în ultimii patru ani, au părăsit România circa 8.000 de medici calificaţi. Aceasta înseamnă că, în acest moment, România dispune de 1,9 medici la mia de locuitori, comparativ cu media din ţările europene, unde sunt 3,5 medici la mia de locuitori. Iar numărul de medici e în continuă scădere. Conform monitorizării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România se află pe ultimul loc în UE din punctul de vedere al asistenţei medicale. În 2010, alţi 2.800 de doctori îşi depuseseră dosarele la CMR şi aşteaptă din clipă în clipă plecarea.

Ce mai înseamnă acest exod fără precedent al medicilor români? La un calcul banal, acesta înseamnă că, dacă pentru şcolarizarea unui cadru medical, Statul român cheltuieşte cel puţin 8000 de euro, pierderea pe care o are statul odată cu plecarea lor este imensă. În cifre, acesta ar însemna în jur de 64 milioane de euro pentru cei care au plecat în ultimii ani şi încă 22 de milioane pentru cei care vor pleca în următorii câţiva ani. Pierderile reale sunt însă mult mai mari, greu de cuantificat şi aproape imposibil de recuperat.

Cauzele acestui exod sunt ştiute de mult timp. Preşedintele CMR o spune clar: „România este de 20 de ani o ţară care nu e preocupată de sănătatea populaţiei. Acest lucru rezultă din alocarea de fonduri pentru Sănătate, între 2% şi 4% din PIB, comparativ cu ţările central şi est-europene, unde bugetul Sănătăţii a fost între 6%-8% din PIB-ul lor, iar în cazul ţărilor OECD, banii alocaţi pentru acest domeniu au urcat între 10% şi chiar 12% din PIB-ul lor”. Ungaria, de exemplu, are un buget de trei ori mai mare decât bugetul alocat sănătăţii româneşti. Lipsa de fonduri alocate sănătăţii, incapacitatea de gestionare a acestor fonduri, corupţia din sistem şi, mai ales, lipsa de viziune face ca sistemul de sănătate românesc să fie falimentar, iar sănătatea să devină un lux pentru o clasă mică de privilegiaţi, dar nu o prioritate naţională, aşa cum ar trebui să fie.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *