Astăzi 23 Iulie 2018, Luni - Ultima actualizare la 22 Iulie 2018
Abonamente

Actualitate 4 Iulie 2018, ora 07:49

REPORTAJ SPECIALSatul în care oamenii fac mâncare și spală rufe cu apă de ploaie

Marime Font

Din cauza lipsei de apă, sătenii din Cihoreni nu pot să aibă nici animale pe lângă casă  

Cei mai norocoși locuitori ai satului Cihoreni, r-nul Orhei, au fântâni în apropiere de casă, dar și acestea seacă pe timp de vară. Alții, chiar și pentru a-și potoli setea, sunt nevoiți să meargă în alt capăt al localității. Ei trăiesc acest chin, pentru că în sat nu există un sistem de aprovizionare cu apă potabilă. Țăranii povestesc că acum patru ani au scos din buzunar câte 500 de lei pentru construcția unui apeduct, însă tot însetați au rămas…

Când aud de apă, oamenii din Cihoreni tresaltă. Dacă unii scapă câte o înjurătură, alții s-au resemnat deja. Aprovizionarea cu apă potabilă a satului a fost sistată de aproape 20 de ani. „Ca să scoți o căldare de apă din fântână, trebuie să te trezești dimineață și să ajungi primul acolo. De altfel, rămâi cu nimic”, povestește Galina, o femeie care se arată disperată din cauza acestei situații. Localnica are grave probleme de sănătate și se deplasează cu dificultate.



Vin cu apă din ceruri

Galina spune că, în apropierea casei sale, există o fântână care seacă des. „A plouat săptămâna trecută și este oleacă de apă. Toată mahalaua se aprovizionează de acolo. În verile secetoase, seacă fântânile și ne chinuim. Eu sunt singură, nu am niciun sprijin. Trebuie să plătesc pe cineva să meargă cu căruța în alte locuri și să-mi aducă apă”, mărturisește săteanca.

În aceste condiții, doar ploaia îi salvează pe țăranii din Cihoreni. „Când plouă, scot bacurile de plastic de 100 kg și aștept să se umple. Ploaia de început o arunc, dar apoi, când se limpezesc stropii, îi adun și fac mâncare, spăl vesela, hainele. Anul trecut am pus apă de ploaie și în vin”, mărturisește Galina.

În afară de aceasta, cihorenenii nu-și permit să aibă animale pe lângă casă. „Vite și orătănii au doar cei care au posibilitatea să meargă cu mașina ori căruța după apă. Altă problemă e că apa de ploaie se păstrează numai câteva săptămâni, iar cea din fântână se strică şi mai repede”, se plânge femeia.

Ea îşi aminteşte că, în 2014, nişte consăteni de-ai săi au strâns câte 500 de lei de la fiecare gospodărie, pentru a începe construcția unui apeduct. Oamenii nu ştiu ce s-a întâmplat apoi cu aceşti bani, fiindcă apa n-a apărut în sat. „Am dat bani, dar n-am văzut niciun rezultat. Am rămas numai cu promisiunile…”, afirmă revoltat un bărbat.

„Nu mănânci, nu cheltuiești, strângi bani ca să dai pentru apă și rămâi fără nimic… ”, spune o altă cihoreneancă, Iulia Sajna, pe care am găsit-o trebăluind prin grădină. „Ce facem? Așteptăm ploaia! E tare greu. Fântâna e departe. Când eram mai voinică, mă duceam cu bacul și târâiam apă împreună cu soțul. Dar el a murit și am rămas singură”, oftează greu femeia.

„O luat banii, o făcut o bortă și s-o dus!”

Când află cu ce scop i-am vizitat, vecinii Iuliei, Stepan și Tamara Josan, insistă să ne arate ce distanță e între casa lor și cea mai apropiată fântână. „Am animale în jurul casei, gospodărie mare şi, ca s-o întrețin, îmi trebuie minimum 100 de litri de apă pe zi. Fac câteva drumuri până la fântână. Să știți că-i greu la deal cu două căldări în mâini…”, ne atrage atenţia Stepan, un bărbat mărunt și foarte liniştit. „Am vrut să ne facem fântână în ogradă. Am tot săpat, dar n-am dat de apă”, adaugă dezamăgită soţie-sa.

Anul trecut, în curțile oamenilor au fost săpate gropi, la inițiativa primarului comunei Biești, din componența căreia fac parte satele Cihoreni, Biești și Slobozia-Hodorogea. „Iaca, o luat banii, o făcut o bortă și s-o dus!”, spune un bărbat nervos. „Într-o noapte, a venit Ambulanța la un om din sat și infirmierul a căzut în groapă”, adaugă amuzat un altul.


„Bunica mea spăla farfuriile cu omăt”

Într-o altă curte, gospodarul care ni se prezintă drept Volodea Bezpali ne arată multe recipiente pline cu apă de ploaie, pe care le-a adăpostit la umbră. „Slavă Domnului că a plouat! Dar acum e cald, cât poate să stea apa într-un bac de plastic? Nu mai mult de câteva ore. Unde să ne spălăm și din ce să facem mâncare?”, se întreabă Volodea, care de ani buni locuiește în Ucraina. „Am venit în concediu și, sincer să fiu, așa dezordine ca-n Moldova n-am mai văzut!”, exclamă el, lămurindu-ne apoi că merge într-un sat vecin pentru a-și aproviziona familia cu apă. „Mie mi-e ușor, că am mașină, dar bunica mea spăla farfuriile cu omăt”, își amintește bărbatul.

„Vreau să mă vedeți cum duc eu apă într-un căruț și merg în cârjă. Când se adună rufe de spălat, le pun în torbă și mă duc la fata mea, la Orhei, ca să spăl. Toți oamenii sunt alarmați. Vă rugăm să ne ajutați!”, ne privește cu o mică doză de speranță o altă săteancă, Nadejda.

Ce spune Primăria

Din 2003, primar al comunei Biești este Ion Vlas. Acesta spune că înțelege nemulțumirea cihorenenilor și dă asigurări că a încercat în fel şi chip să găsească o soluţie pentru aprovizionarea satului cu apă potabilă. Totodată, el afirmă că săpăturile din curţile oamenilor au fost făcute pentru instalarea robinetelor, a filtrului şi a contorului de apă, dar că el nu are nicio legătură cu banii strânși în 2014. „Atunci, înainte de alegerile locale, câțiva săteni au creat o asociație obștească, numită „Speranţa”, şi au strâns bani de la oameni. Această acţiune nu a fost coordonată nici cu Primăria, nici cu Consiliul local”, susţine Vlas.

Potrivit primarului, tot acum patru ani, și Primăria a început procesul de proiectare a apeductului și a anunțat licitație publică. „Au avut loc niște discuții și, ca să nu creăm dușmănie în sat, am decis să anulăm licitația şi să permitem asociației obștești să se ocupe de asta. Ei, totuşi, veneau cu banii strânși de la oameni pentru realizarea proiectului tehnic al extinderii apeductului. Ulterior, când acest proiect ar fi fost gata, urma să fie transmis Primăriei, iar noi să găsim fonduri pentru finanțare. Astfel, asociația s-a ocupat de identificarea specialiștilor pentru proiectul tehnic, care a fost finalizat și plătit de către ei”, subliniază primarul.

„Refuză să ne prezinte copia ordinului de plată”

În continuare, spune Ion Vlas, Primăria a depus proiectul la Fondul Ecologic Național, în speranța că va primi finanțare, şi a încheiat un contract cu o firmă, care şi-a asumat responsabilitatea de a efectua lucrările de extindere a apeductului, care ar costa peste 14 mln lei. „În 2016, între Ministerul Mediului, în calitate de donator, și Primăria Biești, în calitate de beneficiar, a fost semnat contractul privind aprobarea proiectului de extindere a apeductului pentru prima etapă”. O condiție obligatorie a contractului este și contribuția comunității, care trebuie să constituie nu mai puţin de 15% din costurile totale. Banii pe care sătenii i-au plătit deja pentru proiectare ar fi fost bineveniți în acest caz, dar, din păcate, asociația obștească refuză să ne prezinte copia ordinului de plată, care ar confirma transferul acestor bani către proiectanți”, ne explică primarul.

La rândul său, Petru Bulhac, președintele Asociației Obștești „Speranța”, înființată în 2013, confirmă că au fost adunați câte 500 de lei de la locuitorii comunei Biești. „Am umblat pe la vreo 600 de case, dar numai vreo 250 de gospodării au contribuit. În total, am strâns vreo 125 mii de lei. Cu aceşti bani am plătit pentru proiectul tehnic. Totul a fost corect și legal”, precizează şeful asociaţiei.


„Nu-i o problemă să ofer o copie, dar cum s-o fac?”

„După ce am făcut proiectul tehnic, l-am înmânat domnului primar printr-un act de predare-primire, ca să-l poată depune la Fondul Ecologic Național ori să caute alte oportunități de finanțare. Între timp, noi am obținut un grant de la Ambasada Slovaciei. I-am cerut primarului să semnăm un contract trilateral între Primărie, asociația noastră și firma care urma să execute lucrările, dar el a refuzat. Atunci am fost nevoiți să întoarcem grantul ambasadei”, spune Petru Bulhac.

Acesta îşi exprimă regretul că nu a reușit să stabilească o relație de colaborare cu Primăria, ceea ce l-ar fi făcut să renunțe la implicarea în problema aprovizionării cu apă a satului Cihoreni. „Ordinul de plată este la mine, în original, nu-i o problemă să ofer o copie, dar cum s-o fac, dacă primarul a refuzat orice conlucrare? Eu văd rezolvarea situației în schimbarea primarului. În plus, dumnealui deţine o copie a proiectului tehnic de extindere a apeductului şi are dreptul să găsească bani. Eu m-am dat într-o parte, pentru că omului cu sila nu-i dai”, punctează președintele Asociației Obștești „Speranța”.  

Un articol de: Doina Stimpovschii
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Iulie 2018, ora: 13:05

Poza zilei: sute de mascați bine echipați apără sediul lui Andrei Năstase

Poza zilei: sute de mascați bine echipați apără sediul lui Andrei Năstase

Trotuarul din fața sediului partidului lui Andrei Năstase, plin de mascați, mobilizați ca să asigure ordinea publică în timpul protestului susținătorilor lui Ilan Șor. Polițiștii au format un zid viu la intrare în clădire. Exact la fel ei au procedat și la sediul PAS,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Iulie 2018, ora: 12:51

Americanii sunt convinși că Rusia va încerca din nou să influenţeze alegerile din SUA

Kirstjen Nielsen, secretarul american pentru Securitate Internă, a declarat că autorităţile SUA ar trebui să fi pregătite pentru noi încercări ale Moscovei de a interveni în alegerile din Statele Unite, site-ul cotidianului The Hill, citat de Mediafax. 

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

Dosarul transnistrean: Decizia ONU și narativul rusesc

Recenta decizie a Adunării Generale a ONU, prin care s-a elaborat o Rezoluție privind retragerea trupelor Federației Ruse din Transnistria, reprezintă un succes diplomatic pentru Chișinău. Asta chiar dacă, pe termen scurt sau mediu, nu vom asista la mari surprize, Moscova putând face uzanță de dreptul...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

Macron și politica externă franceză

Pe 14 iulie, pe marile bulevarde ale Parisului, trupele militare franceze, alături de o parte din trupele aliate, au defilat pe sub Arcul de Triumf. A fost ziua națională a Franței, motiv pentru care trebuie să aruncăm o scurtă privire asupra a ceea ce această țară reprezintă acum, pe scena europeană...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Haz de necaz și minciuni de legat ochii

Povestea banilor continuă. Cum altfel, de vreme ce avem de îndurat dispariția miliardului? De atunci stăm pe datorii tot mai mari chiar dacă nu vom avea de unde să le întoarcem. Însă totul e pentru acum: să supraviețuim acum, să fim siguri că vom avea bani de pâine, să nu ne...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Iulie 2018, de Constantin Tănase

Povara impresionismului (politic) la moldoveni

Eu nu. Răspund celor ce mă (De ce, mă, voi mă?) atacă în presă. Mamei lor de presă gălbuie-vărgată! Eu nu, mai cu seamă. Acum când (precum glăsuiește pe una voce ziarul „Bătrânetul” de sâmbătă), citez: „e sfârșit de toamnă cu semilună pe cer pe la...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Din nou – poezie

Poezia, din regina artelor, ajunge de multe ori în edituri să fie o Cenușăreasă. În Republica Moldova cu atât mai mult. Majoritatea poeților fie publică în România, fie – cei mai mulți – își plătesc cărțile. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Familia creștină – între neînțelegere și bășcălie

Ca de obicei internetul (și mândria) a(u) rupt în două prietenii, colegii de serviciu, oamenii din aceleași sfere de activitate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Câte surprize încap în Campionatul Mondial de Fotbal?

Capul de afiș al optimilor a fost cu siguranță rezultatul obținut de Rusia împotriva Spaniei. Evident un rezultat neașteptat.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Iulie 2018, de Dan Nicu

Statul interimar

Un sistem de justiţie pasibil de multe „calităţi”, însă nu de corectitudine, a anulat nişte alegeri locale perfect valide din nişte motive supte din deget, oferind un exemplu de ignorare şi sfidare a voinţei suverane a cetăţenilor.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 9 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Moldova – proiect imposibil

Regretatul jurnalist Andrei Gheorghe ne-a dat – mie și soțului – o importantă lecție care să ne ajute în scris. Atât ca jurnaliști, cât și ca scriitori. Azi o voi da mai departe, tocmai din cauză că o voi încălca parțial.

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Dreptatea divină

Situația din țara noastră, dar și din celelalte – oriunde ne uităm, fie chiar și peste Prut – pare mai dezastruoasă ca niciodată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Iulie 2018, de Moni Stănilă

Cu avionul la cumpărături

E interesant cât de mult suntem preocupați de teorii. Lăsăm impresia că ne merge atât de bine încât singura grijă e teoria, iar partea practică a vieții se întâmplă de la sine. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Iulie 2018, de Răzvan Munteanu

O nouă bază militară a SUA în România?

„Nu cred că există o zi fără provocări din partea Rusiei”, a declarat în această săptămână ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, pentru presa de la București. Potrivit oficialului, provocările ruse sunt în spațiul aerian, maritim și cibernetic, dar totodată...

() Citeşte tot articolul