Astăzi 26 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 25 Septembrie 2018
Abonamente

Actualitate 4 Iulie 2018, ora 07:49

REPORTAJ SPECIALSatul în care oamenii fac mâncare și spală rufe cu apă de ploaie

Marime Font

Din cauza lipsei de apă, sătenii din Cihoreni nu pot să aibă nici animale pe lângă casă  

Cei mai norocoși locuitori ai satului Cihoreni, r-nul Orhei, au fântâni în apropiere de casă, dar și acestea seacă pe timp de vară. Alții, chiar și pentru a-și potoli setea, sunt nevoiți să meargă în alt capăt al localității. Ei trăiesc acest chin, pentru că în sat nu există un sistem de aprovizionare cu apă potabilă. Țăranii povestesc că acum patru ani au scos din buzunar câte 500 de lei pentru construcția unui apeduct, însă tot însetați au rămas…

Când aud de apă, oamenii din Cihoreni tresaltă. Dacă unii scapă câte o înjurătură, alții s-au resemnat deja. Aprovizionarea cu apă potabilă a satului a fost sistată de aproape 20 de ani. „Ca să scoți o căldare de apă din fântână, trebuie să te trezești dimineață și să ajungi primul acolo. De altfel, rămâi cu nimic”, povestește Galina, o femeie care se arată disperată din cauza acestei situații. Localnica are grave probleme de sănătate și se deplasează cu dificultate.



Vin cu apă din ceruri

Galina spune că, în apropierea casei sale, există o fântână care seacă des. „A plouat săptămâna trecută și este oleacă de apă. Toată mahalaua se aprovizionează de acolo. În verile secetoase, seacă fântânile și ne chinuim. Eu sunt singură, nu am niciun sprijin. Trebuie să plătesc pe cineva să meargă cu căruța în alte locuri și să-mi aducă apă”, mărturisește săteanca.

În aceste condiții, doar ploaia îi salvează pe țăranii din Cihoreni. „Când plouă, scot bacurile de plastic de 100 kg și aștept să se umple. Ploaia de început o arunc, dar apoi, când se limpezesc stropii, îi adun și fac mâncare, spăl vesela, hainele. Anul trecut am pus apă de ploaie și în vin”, mărturisește Galina.

În afară de aceasta, cihorenenii nu-și permit să aibă animale pe lângă casă. „Vite și orătănii au doar cei care au posibilitatea să meargă cu mașina ori căruța după apă. Altă problemă e că apa de ploaie se păstrează numai câteva săptămâni, iar cea din fântână se strică şi mai repede”, se plânge femeia.

Ea îşi aminteşte că, în 2014, nişte consăteni de-ai săi au strâns câte 500 de lei de la fiecare gospodărie, pentru a începe construcția unui apeduct. Oamenii nu ştiu ce s-a întâmplat apoi cu aceşti bani, fiindcă apa n-a apărut în sat. „Am dat bani, dar n-am văzut niciun rezultat. Am rămas numai cu promisiunile…”, afirmă revoltat un bărbat.

„Nu mănânci, nu cheltuiești, strângi bani ca să dai pentru apă și rămâi fără nimic… ”, spune o altă cihoreneancă, Iulia Sajna, pe care am găsit-o trebăluind prin grădină. „Ce facem? Așteptăm ploaia! E tare greu. Fântâna e departe. Când eram mai voinică, mă duceam cu bacul și târâiam apă împreună cu soțul. Dar el a murit și am rămas singură”, oftează greu femeia.

„O luat banii, o făcut o bortă și s-o dus!”

Când află cu ce scop i-am vizitat, vecinii Iuliei, Stepan și Tamara Josan, insistă să ne arate ce distanță e între casa lor și cea mai apropiată fântână. „Am animale în jurul casei, gospodărie mare şi, ca s-o întrețin, îmi trebuie minimum 100 de litri de apă pe zi. Fac câteva drumuri până la fântână. Să știți că-i greu la deal cu două căldări în mâini…”, ne atrage atenţia Stepan, un bărbat mărunt și foarte liniştit. „Am vrut să ne facem fântână în ogradă. Am tot săpat, dar n-am dat de apă”, adaugă dezamăgită soţie-sa.

Anul trecut, în curțile oamenilor au fost săpate gropi, la inițiativa primarului comunei Biești, din componența căreia fac parte satele Cihoreni, Biești și Slobozia-Hodorogea. „Iaca, o luat banii, o făcut o bortă și s-o dus!”, spune un bărbat nervos. „Într-o noapte, a venit Ambulanța la un om din sat și infirmierul a căzut în groapă”, adaugă amuzat un altul.


„Bunica mea spăla farfuriile cu omăt”

Într-o altă curte, gospodarul care ni se prezintă drept Volodea Bezpali ne arată multe recipiente pline cu apă de ploaie, pe care le-a adăpostit la umbră. „Slavă Domnului că a plouat! Dar acum e cald, cât poate să stea apa într-un bac de plastic? Nu mai mult de câteva ore. Unde să ne spălăm și din ce să facem mâncare?”, se întreabă Volodea, care de ani buni locuiește în Ucraina. „Am venit în concediu și, sincer să fiu, așa dezordine ca-n Moldova n-am mai văzut!”, exclamă el, lămurindu-ne apoi că merge într-un sat vecin pentru a-și aproviziona familia cu apă. „Mie mi-e ușor, că am mașină, dar bunica mea spăla farfuriile cu omăt”, își amintește bărbatul.

„Vreau să mă vedeți cum duc eu apă într-un căruț și merg în cârjă. Când se adună rufe de spălat, le pun în torbă și mă duc la fata mea, la Orhei, ca să spăl. Toți oamenii sunt alarmați. Vă rugăm să ne ajutați!”, ne privește cu o mică doză de speranță o altă săteancă, Nadejda.

Ce spune Primăria

Din 2003, primar al comunei Biești este Ion Vlas. Acesta spune că înțelege nemulțumirea cihorenenilor și dă asigurări că a încercat în fel şi chip să găsească o soluţie pentru aprovizionarea satului cu apă potabilă. Totodată, el afirmă că săpăturile din curţile oamenilor au fost făcute pentru instalarea robinetelor, a filtrului şi a contorului de apă, dar că el nu are nicio legătură cu banii strânși în 2014. „Atunci, înainte de alegerile locale, câțiva săteni au creat o asociație obștească, numită „Speranţa”, şi au strâns bani de la oameni. Această acţiune nu a fost coordonată nici cu Primăria, nici cu Consiliul local”, susţine Vlas.

Potrivit primarului, tot acum patru ani, și Primăria a început procesul de proiectare a apeductului și a anunțat licitație publică. „Au avut loc niște discuții și, ca să nu creăm dușmănie în sat, am decis să anulăm licitația şi să permitem asociației obștești să se ocupe de asta. Ei, totuşi, veneau cu banii strânși de la oameni pentru realizarea proiectului tehnic al extinderii apeductului. Ulterior, când acest proiect ar fi fost gata, urma să fie transmis Primăriei, iar noi să găsim fonduri pentru finanțare. Astfel, asociația s-a ocupat de identificarea specialiștilor pentru proiectul tehnic, care a fost finalizat și plătit de către ei”, subliniază primarul.

„Refuză să ne prezinte copia ordinului de plată”

În continuare, spune Ion Vlas, Primăria a depus proiectul la Fondul Ecologic Național, în speranța că va primi finanțare, şi a încheiat un contract cu o firmă, care şi-a asumat responsabilitatea de a efectua lucrările de extindere a apeductului, care ar costa peste 14 mln lei. „În 2016, între Ministerul Mediului, în calitate de donator, și Primăria Biești, în calitate de beneficiar, a fost semnat contractul privind aprobarea proiectului de extindere a apeductului pentru prima etapă”. O condiție obligatorie a contractului este și contribuția comunității, care trebuie să constituie nu mai puţin de 15% din costurile totale. Banii pe care sătenii i-au plătit deja pentru proiectare ar fi fost bineveniți în acest caz, dar, din păcate, asociația obștească refuză să ne prezinte copia ordinului de plată, care ar confirma transferul acestor bani către proiectanți”, ne explică primarul.

La rândul său, Petru Bulhac, președintele Asociației Obștești „Speranța”, înființată în 2013, confirmă că au fost adunați câte 500 de lei de la locuitorii comunei Biești. „Am umblat pe la vreo 600 de case, dar numai vreo 250 de gospodării au contribuit. În total, am strâns vreo 125 mii de lei. Cu aceşti bani am plătit pentru proiectul tehnic. Totul a fost corect și legal”, precizează şeful asociaţiei.


„Nu-i o problemă să ofer o copie, dar cum s-o fac?”

„După ce am făcut proiectul tehnic, l-am înmânat domnului primar printr-un act de predare-primire, ca să-l poată depune la Fondul Ecologic Național ori să caute alte oportunități de finanțare. Între timp, noi am obținut un grant de la Ambasada Slovaciei. I-am cerut primarului să semnăm un contract trilateral între Primărie, asociația noastră și firma care urma să execute lucrările, dar el a refuzat. Atunci am fost nevoiți să întoarcem grantul ambasadei”, spune Petru Bulhac.

Acesta îşi exprimă regretul că nu a reușit să stabilească o relație de colaborare cu Primăria, ceea ce l-ar fi făcut să renunțe la implicarea în problema aprovizionării cu apă a satului Cihoreni. „Ordinul de plată este la mine, în original, nu-i o problemă să ofer o copie, dar cum s-o fac, dacă primarul a refuzat orice conlucrare? Eu văd rezolvarea situației în schimbarea primarului. În plus, dumnealui deţine o copie a proiectului tehnic de extindere a apeductului şi are dreptul să găsească bani. Eu m-am dat într-o parte, pentru că omului cu sila nu-i dai”, punctează președintele Asociației Obștești „Speranța”.  

Un articol de: Doina Stimpovschii
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul