Actualitate

SCENARIUL din România: Care e, de fapt, miza propagandei ruseşti în România

Membru al NATO Emerging Leaders Working Group, Magdin a vorbit, la evenimentul "Defence and Dialogue in Eastern Europe", alături de Andreas Umland, de la Institute for Euro-Atlantic Cooperation din Kiev şi de Iulia-Sabina Joja (Global Focus, România), în cadrul panel-ului „Countering Russian Disinformation (Contracararea dezinformării ruse – n.r.)".

„Miza propagandei ruseşti sau a dezinformării ruseşti pe România nu este atât să transforme Rusia într-un actor bun şi într-un partener de încredere (…) cât mai degrabă să otrăvească parteneriatele-cheie ale României, parteneriatul cu Statele Unite şi să discrediteze două branduri – Uniunea Europeană şi NATO", a declarat Radu Magdin pentru AGERPRES.

El a apreciat că, în ceea ce priveşte propaganda şi dezinformarea, „România nu este suficient de pregătită". „Suntem în momentul de faţă la etapa de monitorizare cu gândirea la dotare cu instrumente care să combată respectiva dezinformare", a spus el. Totuşi, în România, a adăugat el, „este foarte greu să impui o idee de favorabilitate faţă de relaţia cu Rusia". "Rusia nu are cum, în media şi social media româneşti, să fie ‘băiatul bun’ sau ‘fata bună’", a afirmat analistul.

Radu Magdin este de părere că un instrument foarte important în combaterea propagandei este o anume „alfabetizare media" a cetăţenilor.

„În esenţă, principalul lucru pe care poţi să îl faci în combaterea dezinformării sau a propagandei nu este doar să spui periodic ‘Stop fake!’, ‘Stop fals!’, să arăţi cu degetul că ceva nu este în regulă, ci să înveţi lumea să aibă un gust în materie de media, să clasifice media într-un anumit fel", a adăugat el.

De asemenea, a evidenţiat Magdin, „trebuie să existe şi social media literacy – felul în care poţi identifica un cont fals sau efectiv propagandistic în zona de Twitter sau în zona de Facebook".

„Părerea mea este că în momentul de faţă suntem în diferite stadii în Europa, la nivelul statelor membre. Fie că vorbim de state membre UE sau NATO, sunt state care conştientizează că ‘avem o problemă’ şi fac ceva, sunt state care doar conştientizează că au o problemă şi sunt state care nici măcar nu conştientizează că au o problemă", a detaliat analistul.

El a spus că din prima categorie fac parte statele în care au avut loc alegeri şi a dat exemplu Franţa. „În context de alegeri se vede momentul cheie în care intervine propaganda sau demersul de dezinformare şi miza – anume scăderea încrederii, scăderea încrederii în autorităţi (…) crearea de idee a conspiraţiei şi, foarte important, relativizarea adevărului, faptul că ‘toată lumea minte’", a punctat el.

Magdin a mărturisit că îşi doreşte ca instrumentul de combatere a dezinformării să fie creşterea standardelor în consumul de informaţie.

„Dacă noi nu facem decât să intrăm într-un regim de reacţie faţă de zona de propagandă şi de dezinformare, deja am pierdut respectivul pariu. Interesul nostru este să ne ridicăm standardele în societate până la un nivel la care oamenii să spună ‘OK, recunosc, este ceva în neregulă cu această ştire, clar, se încearcă un joc cu noi, se încearcă o manipulare’", a punctat analistul.

Evenimentul „Defence and Dialogue in Eastern Europe", organizat la Bucureşti în perioada 31 iulie – 5 august de EAD Society, aduce în discuţie provocările de securitate actuale la adresa României şi a ţărilor membre NATO. 

www.stiripesurse.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *