Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 13:14
Abonamente

Editorial 5 Martie 2013, ora 06:54    Din editia print

Marime Font

Schengen şi Republica Moldova

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a pus relaţia Bucureştiului cu Chişinăul în legătură directă cu aderarea României la spaţiul Schengen.  

 
 
 

Cum multe din subiectele de politică externă ale României şi R. Moldova sunt comune, şi spaţiul Schengen trebuia să intre în această categorie. Există multe nemulţumiri printre românii din Basarabia faţă de tratamentul vizelor, nemulţumiri explicate prin această declaraţie a ministrului Corlăţean.

Aderarea României la spaţiul Schengen este o obligaţie asumată prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Spaţiul Schengen reprezintă zona de liberă circulaţie din interiorul UE, lipsită de controale vamale şi de frontieră. Mai pe scurt, România este obligată să devină paznicul frontierelor externe ale UE şi, din păcate, R. Moldova, alături de Ucraina şi Serbia, este parte a acestei frontiere externe.
Prin Tratatul de aderare la UE, România s-a obligat să cheltuiască mai bine de 1 miliard de euro pentru securizarea acestei frontiere şi a suferit o scădere masivă de imagine la Chişinău prin impunerea vizelor. Doar că aderarea României la acest spaţiu de liberă circulaţie trenează de mai mulţi ani.



Nu este niciun secret că există un curent de opinie pentru crearea unei „Europe cu două viteze”, în care să existe reguli diferite pentru statele „avansate” din Occident faţă de statele „rămase în urmă” din Europa de Est. Aşa ceva ar duce la o disoluţie a UE mai rapidă decât o eventuală disoluţie provocată de criza economică şi lipsa de voinţă pentru acordarea sistemelor financiare şi bancare din diferite ţări.

UE a fost gândită ca o comunitate de state egale şi trebuie să rămână aşa pentru a nu se transforma cu adevărat în „Evropeiskii Soyuz”. Cortina de fier de pe Prut a fost înlocuită cu o cortină de plastic, dar permanent a existat speranţa că această cortină de plastic va fi mai permisivă şi va dura mai puţin decât predecesoarea ei. Ministrul Corlăţean a mai spus ceva: că România şi-a îndeplinit angajamentele pentru aderarea la spaţiul Schengen şi că un eventual refuz nu poate fi unul raţional, astfel că această chestiune va înceta să fie una prioritară pentru România. Nu este clar dacă se va opera şi o modificare a regimului de vize cu R. Moldova - regim extrem de strict faţă de cel practicat de Polonia în relaţia cu Belarus, de exemplu (nu există taxe de viză pentru cetăţenii din Belarus care vor să intre în Polonia).

Declaraţia lui Corlăţean că România s-ar putea să nu mai fie interesată de spaţiul Schengen a fost imediat contrazisă de către preşedintele Băsescu, iar în apărarea ministrului a sărit premierul Ponta. Aderarea la Schengen este o dispută politică internă pe marginea unui subiect extern care urmează nişte reguli clasice: toţi vor să fie participanţi în caz de succes, nimeni nu vrea să îşi asume eşecul. Până la urmă, românii din Basarabia ar avea doar de câştigat din această poveste care nu poate avea alt final pentru ei decât relaxarea condiţiilor de obţinere a vizei (cel puţin, aşa ar fi logic!). Dacă prin cine ştie ce deformare a logicii nu se va ajunge la asta, există oricând varianta redobândirii cetăţeniei române.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md