Astăzi 21 Februarie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 20 Februarie 2018
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Actualitate 21 August 2017, ora 10:42

Schimbările climatice și agricultura: Cu gândul la generațiile de mâine

Marime Font

Folosirea tehnologiilor noi, aplicarea practicilor durabile, plantarea fâșiilor de protecție, construirea bazinelor de acumulare a apelor pluviale – sunt câteva dintre măsurile și practicile prin care tot mai mulți agricultori din R. Moldova își asigură roadele prognozate, în condițiile unei clime mereu în schimbare. 

Victor Mătrăgună, de la Piatra, Orhei, este unul dintre ei. A revenit din Italia, după 19 ani de trai departe de casă, și a ales să facă agricultură în satul natal. Cultivă cereale – grâu, orz, porumb, floarea soarelui, lucernă.


Spune că pentru a reuși a investit în utilaje performante, eficiente energetic, apelând la resursele proprii, dar și la programe de susținere pentru tineri în agricultură. Deși este la început de cale, tânărul fermier își dorește să învețe cum să se adapteze provocărilor schimbărilor climatice în agricultură.



Potrivit experților, opțiunile pe care le au producătorii agricoli pentru a se adapta sunt largi – de la cele tehnologice, până la îmbunătățirea practicilor de gestionare a terenurilor. O enumerare succintă ar cuprinde rotaţia culturilor pentru cea mai bună utilizare a apei disponibile, adaptarea datele de semănat conform tiparelor de temperatură şi ploi, folosirea unei varietăţi de culturi mai potrivite noilor condiţii meteorologice (ex. mai rezistente la căldură şi secetă), lucrarea minimă a solului. La acestea mai adăugăm plantarea de arbuşti sau împădurirea pe mici zone pe teren arabil pentru reducerea scurgerii apei şi acționarea ca paravânt.

Din păcate, nu toți producătorii agricoli depun eforturi pentru abordarea independentă a problemelor privind schimbările climatice și doar răspund cererii de pe piață.

„Schimbările climatice devin tot mai resimțite în sectorul agricol. Avem un proces de aridizare. Majorările de temperatură și condițiile meteorologice sunt haotice, neașteptate, neprognozabile”, este de părere dr. hab., profesor universitar Valerian Cerbari. Potrivit lui Cerbari, gradul de adaptare la schimbările climatice în agricultură depinde de sistemul de utilizare a solurilor, de păstrarea fertilităţii efective a solurilor prin aplicarea asolamentelor, cultivarea culturilor leguminoase perene şi anuale ș.a.

Expertul în agricultură ecologică, Gheorghe Jigău, dr, conf. universitar, spune că este important să conștientizăm că avem probleme cu schimbările climatice. Dar am putea să ne adaptăm mai ușor, dacă solurile nu ar fi extrem de puternic degradate, fapt care sporește vulnerabilitatea lor la oricare dintre factorii induși de condițiile de climă. „Solul nu mai are capacitatea de a face față secetei, chiar celei de scurtă durată, și altor cataclisme naturale cu care ne confruntăm”, accentuează expertul. Ce putem face? Jigău menționează despre importanța cunoașterii stării solurilor și identificarea factoriilor care ar putea fi mobilizați întru restabilirea lor. Iar în acest proces, este esențial un tandem între savant și fermier.

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai grave amenințări cu care ne confruntăm. Un adevărul de neocolit este că ne aflăm într-o cursă contra cronometru, precum apreciază specialiștii în domeniu. Pentru o lume sustenabilă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, rezilientă și ecologică pentru generațiile de azi și de mâine este nevoie de implicarea tuturor și fiecăruia în parte, inclusiv în agricultură.

Articol realizat de către AJMTEM, cu suportul financiar acordat de către Asociaţia Obştească EcoContact prin intermediul programului „Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic (CFE II)”. Acest program este finanțat de Uniunea Europeană, Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare și Crucea Roșie Austriacă. 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Februarie 2018, ora: 08:03

Demnitatea, Dodon și fundația

Demnitatea, Dodon și fundația Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul