Actualitate

Şcolile cu predare în grafia chirilică de peste Nistru dispar…

Cetățenii R. Moldova din stânga Nistrului, cei care își păstrează conștiința națională, nu pot fi înfrânți de regimul secesionist. Mulți dintre aceștia, vorbitori de limbă română, doresc ca și copiii lor să studieze limba română, ci nu în „limba moldovenească”, cu grafie chirilică. O dovadă în acest sens este și faptul că, în ultimul timp, numărul elevilor care studiază la școlile din regiune cu predare în grafia latină se află în creștere, deși anterior, dimpotrivă, se observa o scădere permanentă în această privință.

Potrivit Asociației Promo-LEX, din 1998 și până în 2016, numărul elevilor din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană s-a diminuat cu 75%. În prezent, în cele opt școli cu predare în limba română din stânga Nistrului își fac studiile 1500 de elevi.

„Școlile cu predare în grafie chirilică dispar, încetul cu încetul, pentru că niciun părinte nu dorește să-și dea copiii la o instituție fără nicio perspectivă. Numărul elevilor de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol a crescut. Vin copii din satele din vecinătate, chiar dacă au de parcurs zilnic distanțe mari”, a declarat pentru TIMPUL Raisa Pădureanu, director adjunct al acestei instituții. În rest, menţionează aceeaşi sursă, nu s-a schimbat nimic în stânga Nistrului. „Ca de obicei, la 1 septembrie, curțile tuturor școlilor românești erau pline de milițieni, care „vegheau” ca nu cumva să fie intonat Imnul de Stat al R. Moldova sau să fie arborat tricolorul”, a concretizat Pădureanu.
Și la Liceul „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, în acest an, au venit mai mulți elevi. „Avem înscriși 175 de elevi, cu 36 mai mulți față de anul trecut, și asta grație faptului că am primit un microbuz din partea Guvernului României și putem să transportăm la școală elevi de la 25 de kilometri distanță”, a menționat Eleonora Cercavschi, directoarea instituției.

Un elev din stânga Nistrului parcurge 43 de mii de kilometri în 12 ani

Atât Raisa Pădureanu, cât și Eleonora Cercavschi, au afirmat însă că instituțiile de învățământ continuă să activeze în aceleași condiții, în clădiri închiriate și care nu corespund cerințelor unei școli moderne.

„Au scăzut doar sumele pe care guvernul de la Chișinău le achita pentru folosirea clădirilor și activitatea școlilor din stânga Nistrului. În rest, clădirea Liceului din Râbnița nu a fost restituită, elevii liceului din Grigoriopol continuă să se deplaseze zilnic zeci de kilometri pentru a avea posibilitatea să studieze conform programei pentru care au optat părinții. Situația nu s-a schimbat nici pentru cei din Tighina”, susține Ion Manole, director executiv al Asociației Promo-LEX.

Un internaut a calculat câți kilometri parcurge un copil din Grigoriopol care, timp de 12 ani, face zilnic naveta pentru a ajunge la o școală românească. Rezultatul a fost: 43 de mii de kilometri.

Mai mult decât atât, pentru elevii din localitățile aflate sub jurisdicția R. Moldova, accesul la școlile din stânga Nistrului continuă să fie restricționat. Vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a declarat miercuri, 24 octombrie, că va aborda acest subiect la o întrevedere în formatul 1+1. Lesnic spune că autoritățile de la Chișinău sunt împotriva listelor de acces, care presupun notificarea prealabilă și că se va insista pe libera circulație în baza carnetului de elev. Vicepremierul afirmă că a cerut acest lucru în scris de la partea transnistreană și că urmează să afle poziția lor.

„Noi am venit cu o propunere constructivă, ca celor 1500 de elevi, părinți și profesori să le fie permis accesul în baza unor carnete de studii și să nu mai fie nevoie de procuri, notificări prealabile etc. Noi cerem ca elevii să poată circula cu aceste carnete în orice zi a săptămânii. Vrem să scoatem copiii de sub influența politicului”, a declarat Lesnic.

Rusia refuză să plătească un milion de euro, deşi a fost obligată de CtEDO

Pe 19 octombrie, s-au împlinit șase ani de când a fost pronunțată decizia CtEDO privind violarea dreptului la educație a elevilor din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Rusia, fiind calificată drept responsabilă pentru aceste încălcări, a fost obligată să achite despăgubiri de un milion de euro la 170 de elevi, părinți și profesori în mare parte din Râbniţa, Tighina şi Grigoriopol, care s-au plâns la Strasbourg că le este îngrădit dreptul la educație în limba română. Astfel, în termen de trei luni de la pronunțarea deciziei, Federația Rusă urma să plătească câte 6000 de euro pentru fiecare reclamant și 50 de mii de euro cheltuieli de judecată, precum și să asigure dreptul la educație în limba maternă pentru elevii din regiune.

Aceste obligațiuni nu au fost onorate însă nici până în prezent. Asta deși toate statele-părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului se angajează să garanteze oricărei persoane, aflate sub jurisdicţia lor, drepturile şi libertăţile consacrate în Convenţie, precum şi să le ofere remedii eficiente în caz de pretinse încălcări. De aceea, când Curtea constată că a avut loc o încălcare a Convenţiei, statele-părţi au obligaţia să execute aceste hotărâri.

„La șase ani de la pronunțarea acelei decizii, situația părinților, elevilor și profesorilor, care activează în cele opt școli cu predare în grafie latină din stânga Nistrului, nu s-a îmbunătățit”, remarcă directorul Asociației Promo-LEX, Ion Manole, care a fost și avocat în acest dosar.
Rusia refuză să se conformeze acestei decizii, iar poziţia ţării a fost expusă în vara lui 2014 de către reprezentantul Moscovei la CtEDO, Gheorghi Matiuşkin. Acesta consideră că, în acest caz, Înalta Curte a avut o poziţie discriminatorie faţă de Federaţia Rusă. „Rusia are standarde duble. Pe de o parte, continuă să susțină regimul de la Tiraspol, să se implice în afacerile interne ale R. Moldova, dar, pe de altă parte, în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului neagă acest lucru și refuză să recunoască responsabilitatea ei pentru situația drepturilor omului din această regiune”, a menționat Ion Manole.

Lipsă de reacţie din partea Chişinăului

Experții Asociaţiei Promo-LEX constată și o lipsă totală a unei reacții dure din partea autorităților de la Chișinău în ceea ce privește încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. „Cred că autoritățile constituționale trebuie să vorbească de fiecare dată și cu fiecare ocazie despre această problemă. Or, noi nu am sesizat o astfel de atitudine. Rar se întâmplă ca o delegație a R. Moldova sau o structură diplomatică, cu excepția celei de la Strasbourg, să amintească despre aceste probleme. Dacă nu vorbesc autoritățile constituționale, vorbește doar societatea civilă, care nu întotdeauna este auzită”, susține Ion Manole.

Și dacă nu are curajul să ia atitudine directă în privința Rusiei, Chișinăul acuză cel puțin Tiraspolul că nu și-a îndeplinit toate angajamentele în ceea ce privește școlile cu predare în limba română din regiunea secesionistă.

Potrivit lui Alin Gvidiani, șef adjunct al Biroului politici de reintegrare de la Chișinău, doar două dintre cele șapte angajamente pe care și le-a asumat administrația transnistreană au fost îndeplinite. Este vorba despre achitarea a 1000 de lei pentru arenda clădirilor. Administrația de la Tiraspol a semnat totuși contracte de arendă pentru zece ani cu școlile românești, dar nu a permis folosirea loturilor din apropierea clădirilor închiriate.

Nici angajamentul privind circulația liberă a profesorilor și elevilor din școlile românești nu este respectat. Există probleme și la transportarea materialelor didactice pentru școlile cu predare în română din stânga Nistrului. Loturile de manuale în limba română „sunt într-un vizor sporit din partea pretinselor structuri de stat din Transnistria”, precizează Gvidiani.

Avocații de la Promo-LEX au obținut victorii în 19 cazuri, care se regăsesc în zece hotărâri ale CtEDO privind încălcarea drepturilor omului de către Federația Rusă în stânga Nistrului. „Cu excepția unui singur caz, cel cu privire la decesul lui Vadim Pisari, împușcat mortal de un „pacificator rus”, în 2012, Federația Rusă nu a executat nicio hotărâre și nici nu dorește să ia în calcul executarea acestor hotărâri”, susține Ion Manole.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *