Trotuarele sunt desfundate, necurățate de zece ani, cu gropi și brusturi (vara). Ca exemplu poate sluji strada Alexandru cel Bun, pe care doar din loc în loc, unii proprietari de baruri, cafenele sau alte oficii au pavat neglijent unele porțiuni cu pavaj de diferite culori și mărimi. În rest, mizerie, gunoi, băltoace. E vorba de o stradă în plin centrul Capitalei.
Carosabilul se curăță din Paște în Paște, când, uneori, se mai văruiesc și bordurile. Dacă ți-ai spălat mașina dimineața, spre seară n-o mai recunoști: e stropită de jos până sus. Străzile orașului sunt fisurate, pline de gropi, care de care mai periculoase, la tot pasul, noroi și băltoace, unde te întorci. Poate dl primar are vreun contract cu spălătoriile din oraș, de aceea nu repară străzile? Cine știe, doar vine de la „Surprize, surprize…”.
Zidurile mai noi și mai vechi sunt năruite, se surpă peste picioarele trecătorilor. Nimeni nu observă, mai ales cei care sunt la cârma acestui oraș. Probabil, din sticlele fumurii ale automobilelor, aceste ziduri arată roz și n-au niciun defect. Ba chiar sunt frumoase. Tot ce e vechi e istorie, iar istoria trebuie păstrată. Vorbesc despre zidurile caselor de pe strada Alexandru cel Bun, dar și despre celelalte case vechi, cu zidurile din orașul vechi, care nu arată mai bine.
Același gri trist peste tot: ruine, gropi, băltoace, figuri și mult noroi.
Orașul alb a devenit gri. Vorba lui Bacovia: Ninge gri.
Plouă gri.
Viața gri.
Alexandra Tănase
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
