Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 09:34
Abonamente

Opinii & Editoriale 16 Octombrie 2015, ora 06:45    Din editia print

Marime Font

Scrisoare deschisă către personajul principal al romanului „Karlik”

Iubite Karlik, mă văd nevoit de împrejurările pe care le cunoşti să-ți scriu aceaste rânduri, dar fiindcă totul între noi este neordinar și contrar lumii acesteia, sper că mă vei înțelege.

 
 
 

Pentru început, aș vrea să te anunţ că, în ultimele zile, învăţ să merg și să privesc înapoi, după cum ne-am înțeles, dar așa cum respectiva îndeletnicire nu este în firea lucrurilor, încep să amețesc. Și cu mintea relativ tulbure, deși tu ești pe munte, iar eu - în groapă, tind să cred că mă vei auzi.

Nu, încă n-am murit, așa că nu căuta nicio similitudine între groapa în care zac și dispariția mea fizică. Țin să te informez că încă vreau să trăiesc și că groapa mea, deși presupun că ți-ai dat seama, se numește Moldova. Și tu, pierdutul meu, știi de ce…

Rinocerii din fața Parlamentului

Astăzi, exersând mersul înapoi, am făcut o plimbare prin centrul Chișinăului, unde am văzut o grămadă de oameni în fața Parlamentului și o altă grămadă în fața Guvernului. Ambele grămezi erau destul de vesele, deși, când am căutat vorbă cu ele, mi-au spus într-un glas și fără a clipi din ochi că, în realitate, sunt foarte triste. Într-adevăr, să fi  fost și tu alături de mine, scumpul meu, ai fi citit în privirile lor un fel de revoltă mai mult sau mai puțin diluată cu sinceritatea, pe de o parte, și cu neîncrederea, pe de altă parte. Una din grămezi, bunăoară, se mândreşte că blochează străzile târgului nostru, însă nu înţelege că singurul folos din această scamatorie se rezumă la faptul că astfel ea doar își necăjeşte semenii...



De le vom cere explicații, nu vom auzi nici un răspuns clar, pentru că ei habar nu au ce și de ce fac. Dar dacă tu ai avea puțină răbdare și i-am urmări împreună mai mult timp pe aceşti oameni, am constata că ei nici nu gândesc. Există muritori pentru care gândirea reprezintă un efort și care, din elementară trândăvie, preferă să-și bage mintea în hibernare până în clipa cea de pe urmă. Pentru ei gândesc și decid alții, iar gura lumii, în înțelesul lor, are o însemnătate sacră. Asemenea indivizi devin tot mai mulți, ei ne inundă pământul și anume de aia plictisul guvernează lumea modernă. În ziua de astăzi, Kalik, gura lumii s-a transformat într-o gaură de canal, în care nu găsești altceva decât o imensă putoare.

În atare condiţii, noi ne naştem oameni, dar cineva ne vrea câini și de cele mai multe ori metamorfoza reușește. Apropo, păpuşelul meu, îți amintești că-ți vorbeam deseori despre Eugene Ionesco? Exact așa sunt și rinocerii lui.

Doi dolofani și căcarea la unison

Nu mă întreba de ce au ieșit aceşti oameni în stradă. Hai mai bine să zăbovim încă un pic în fața Parlamentului și te asigur că vom desluși în mulțime doi bărbați zâmbăreți și rotofei. Aidoma celorlalți, aceștia ne vor spune că sunt copleșiți de durere, chiar dacă mimicele lor ciudate ne vor demonstra cel mai degrabă contrariul. Aidoma celorlalţi, şi carnea de pe ei va putrezi la vremea sa... Dar spre deosebire de ceilalți, dolofanii știu de ce au scos rinocerii în stradă, pentru că ei îi dirijează și orice ordin de-al lor este executat. Dacă, de pildă, ei vor îndemna lumea să se cace în fața parlamentului, ea se va căca la unison… De ce nu?

Toată această jalnică mascaradă are loc din simplul motiv că dolofanii vor să preia puterea în groapă. Ei promit că vor întoarce un oarecare miliard furat de actuala guvernare, dar nici nu adie despre miliardele furate de ei pe vremea când conduceau groapa. Iar mulțimea, spre nenorocul și naivitatea ei, știe că participă la o reglare de conturi dintre hoți, dar preferă să nu-și amintească despre aceasta, ca să nu se simtă idioată până în ultimul hal.

Dialogul social și Moartea uitată

În timp ce ăștia împart căcatul pe străzi, cei care conduc în prezent groapa au invitat lumea, zilele astea, la un dialog social. Tu simți, dragul meu, câtă mizerie și deșertăciune conțin aceste două cuvinte? Să mergem cu toții la un DI-A-LOG-SO-CI-AL, pentru a elabora, împreună cu cei care ne-au furat, un plan de salvare a gropii. Ai auzit o mai mare prostie în viețișoara ta? Arată-mi nebunul care ar crede că nişte hoţi pot să decidă peste noapte să devină cinstiți, fără să-şi recunoască culpa. Cu atât mai mult, cu cât nu-i costă nimic să-și mărturisească păcatele, deoarece și instituțiile de drept sunt ale lor.Prin urmare, invitația la dialogul social se echivalează cu un act de batjocură. Îți imaginezi, Karlik, cum ar fi să mergem noi amândoi la un dialog social cu elitele gropii? După ce ne-am distra de mutrele lor serioase, extenuați de minciunile auzite, am adormi pe masă. Apoi am pleca acasă și nimic nu se va schimba. De dragul rinocerilor, vor fi demiși doar câțiva funcționari. De dragul show-lui, ei ar putea să-şi aresteze vreun oponent politic care le-a călcat pe bec, dar niciodată se nu vor băga pe ei înşişi la puşcărie. Iar în caz de alegeri anticipate, la putere vor veni ceilalți, care ne vor jefui în continuare. Şi rinocerii vor ieşi iarăşi la protest, la fel de nemulţumiţi.

Îţi scriu această scrisoare din taverna noastră. Aici nu s-a schimbat nimic, în afară de lipsa ta. Pe scaunul din faţa mea se așterne praful. Și dacă tu nu vrei să mă asculţi, deşi asta nu e în firea lucrurilor, eu am să-i explic scaunului că lucrurile vor decurge de asemenea manieră până când în groapă va rămâne doar humă, iar hoții se vor transforma în cadavre. Oricât de groaznic ar părea, acesta este un adevăr limpede ca ochii tăi, Karlik. Fiindcă una din monumentalele gafe umane este uitarea celui mai important eveniment al existenţei – al Morții. În faţa Măriei Sale, când nu mai au şanse de pocăinţă și mirificul Cadavrobora le deschide cartea ticăloşiei lor, eroii falși îşi arată feţele de laşi. La fel ca şi tine, eu nu le doresc să moară devreme, ci doar să priceapă că noianul de minciuni cu care ne scuipă se va întoarce năpraznic într-o zi contra lor... Şi atunci vor fi călcaţi în picioare, ca nişte insecte greţoase. 

Hoții de la guvern și cei de la parlament

Motivul din care cele două grămezi sunt împărțite în fața Guvernului și a Parlamentului este evident. Unii apără nişte hoţi în detrimentul altor hoți, iar ceilalţi lovesc în primii hoţi în beneficiul celor din urmă hoți. În același timp, mititeii rinoceri cred în dreptate şi, pentru a nu se complica, refuză să privească dincolo de iluziile şi speranţele lor deşarte. Însă aşa cum ei îşi revendică drepturile alături de cei care îi vor fura mâine, revolta lor nu are mai multă valoare decât piuitul unei bâlbâite orătănii.

Măi Karlik, dacă tu ai fi acum cu mine aici sau oriunde, eu n-aş mai merge înapoi. Fiindcă tu ai păşi înainte şi aşa ne-am despărţi. Dar să trăim separaţi într-o asemenea lume nu e în firea lucrurilor. Tu doar știi că unde-s doi puterea crește și că, pas cu pas, bobiţă cu bobiţă se face rochiţă, în pofida teribilei debandade din groapa noastră comună. Noi nu suntem născuţi pentru a protesta ca ei, ci pentru a exista ca noi, iar viaţa este mult mai plină de sens decât supuşenia oarbă în faţa unor scribi cu buzunarele pline şi cu burţile lăbărţate.

Ştii că azi dimineaţă, înarmat cu un topor, m-am deplasat înapoi, ca un rac, la căsuţa noastră? Am vrut s-o distrug, dar când am văzut-o, nu mi s-a mai ridicat mâna. Să dispară de pe pământ căsuța noastră nu este în firea lucrurilor…

Dacă mă auzi, Karlik, trimite-o la origini pe Fata Morgana şi dă-mi mânuţa, ca să păşim înainte.

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md