Social

SCRISORI DE LA CITITORI: TIMPUL salvează cultura

Frumusețea rubensiană e o plăcere pasageră, atunci când, cel mai bun lucru – cunoașterea – trece în ignoranță. Astăzi multe se inversează, pentru că ceea ce e rezidual, de proastă calitate se însușește mai ușor, iar ca să ajungi să faci un sacrificiu, trebuie să treci multe obstacole. De aceea valorile se inversează mai ales în epoca pragmatismului modern. Ne place să transformăm imnul „Deșteaptă-te, române!” în „Descurcă-te, române!”, ne lăudăm astăzi că „patria este acolo unde ți-e bine”, iar dacă studiile de la facultate rămân doar o confirmare printr-un act oficial, schimbăm cu mândrie sensul proverbului: „Cine are carte, n-are parte”. Rămânem cu lamentările interioare, nu căutăm să depășim cu noblețea faptelor, a conștiinței, durerea cugetării lui Octavian Paler: „Îmi iubesc țara când nu mă uit la televizor și nu merg pe stradă”, permitem cu indiferența noastră saturată ca societatea de astăzi să fie condusă la nesfârșit de o junglă politico-mediatică?

Aș vrea să răspund la aceste întrebări prin implicare proprie, în fiecare zi, cu fiecare gest bine calculat. Și o pot face, cu ajutorul TIMPULUI, un ziar democratic, cu atitudine, cu o echipă care are contur și face ca lucrurile să meargă pe verticală. Citind regulat ziarul TIMPUL, îți vei putea forma o poziție reanimatoare, vei găsi să respiri un aer de optimism și vei începe să crezi că cineva te poate ajuta să păstrezi cultura așa cum și-o doreau renascentiștii.

„De ce îi este omului de astăzi foame? De iubire și de sens”, scria Nicolae Steinhardt. Asta vei citi în fiecare zi în editorialele jurnaliștilor Constantin Tănase și Valentin Buda, învățând să-ți păstrezi coloana vertebrală neatinsă de vreun proces scoliotic, însușind din limbajul și gândirea terapeutică de tipologie caragialescă a autorilor. Mă cuprinde și pe mine bucuria cititorilor TIMPULUI, când ne împărtășim opiniile postlectorale, fie că-mi sunt colegi de liceu sau prieteni, că materialele analiștilor Octavian Țâcu, George Damian, Marin Basarab, Moni Stănilă pot servi ca suport didactic pentru profesorii de istorie, așa cum ediția de luni a Femeii poate fi un real supliment pentru mulți pedagogi de psihologie, de etică, de educație tehnologică etc.

Aș putea să scriu mai multe despre TIMPUL de azi, de mâine, așa până la sfârșitul săptămânii, dar mai bine să-l citim împreună, căci el te ajută să-ți formezi o voce autorizată și să-ți creezi un câmp intelectual al tău, ca să poți înota împotriva curentului.

Silvia Strătilă

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *