Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 08:52
Abonamente
 
 
 

Media 29 Ianuarie 2014, ora 20:39

Scuze fraților de peste Prut, venite din Germania

Marime Font

În revista de limbă română AGERO din Stuttgart a apărut un editorial semnat de Diana Maria Popescu (foto), intitulat ”Scuze datorate românilor de peste Prut și bătălia pentru scaunele din Parlamentul European”.

Reputata jurnalistă cunoaște foarte bine realitățile românești și cum sunt ele văzute din Germania. Iată, redat integral, editorialul menționat mai sus:

Dezgustată de jignirile adresate românilor de peste Prut, m-am gîndit că trebuie să punem un pic lucrurile la punct în lumea Banciului de la „B1Tv”, taxat de C.N.A. cu, totuşi, o amendă dulceagă: 10.000 de lei, din cauza declaraţiilor la adresa fraţilor români şi a premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, căruia i-a spus că e „un terchea-berchea”. Folosind un limbaj injurios (stilul său caracteristic) a stîrnit furie şi indignare în rîndul românilor. „Niște lături în toate domeniile”, a spus acesta, „care au atârnat de România exact ca borfașul care a zis: «mai dă-mi și mie niște bani de țigări». «Nu-ți dau, bă»! «Mai dă-mi atunci niște bani de pâine». «Nu, că tu-i bei»! Ăştia sunt moldovenii! […] Am explicat şi cu toți nătărăii ăia care veneau studenți din Republica Moldova, unu' nu reuşea să treacă clasa! Zeci, erau bursieri pe banii statului român, primiţi în braţe, toate curvele alea ale lor care rămâneau gravide în primul semestru şi aşa mai departe. O ruşine de oameni!”, a spus Baciu, cel care a reinventat violenţa limbajului tv. Parafrazîndu-l, „e foarte greu să fii huligan perpetuu. N-are cum să îți iasă o veşnicie, iar dacă îţi iese înseamnă că eşti un huligan genial”. Şi iată dovada huliganismelor sale: „Moldova este exact ca ţiganul român care stă cu mâna întinsă pe Champs-Elysees. Ăsta este moldoveanul: un ţigan sau un ţăran care n-a făcut altceva decât să cerşească pe lângă România de când îi ştim noi. Sunt nişte cârnaţi, nişte incompetenţi, nişte lături. Toţi nătărăii ăia care veneau, studenţi din Republica Moldova, unul nu reuşea să treacă clasa. Zeci erau, toţi bursieri pe banii statului român, toate curvele alea ale lor care rămâneau gravide în primul semestru. O ruşine de oameni”, a declarat Baciu în direct la televiziune.



Prea slobod la gură şi mai mereu pe arătură

El, „specialistul”,a mai dat-o în bară şi cu Roşia Montană, promovînd campania de exploatare a resurselor naturale, dar şi a gazelor de şist. A devenit încă o pată de ruşine pentru România, din momentul în care i-a atacat vicios pe demonstranţii pentru Roşia Montană din Bucureşti. Ştim cu toţii cum a susţinut acest proiect oneros pentru România! În mod mod vădit la comandă şi, evident, „stimulat” să apere interesele R.M.G.C. Ca să nu intre în era foametei, citeşte şi el, acolo, ce-i scrie şeful pe hîrtie, cîntă pe melodia dictată de patron, intrînd în sfera penibilului a penalului chiar, altfel... dacă nu eşti înregimentat politic şi nu execuţi, ajungi să faci voluntariat. Emisiunile sale nu au de-a face cu problemele românilor sau cu starea de fapt în care a fost tîrîtă România de către clasa politică. Atitudinea tot mai bombastică nu e una firească pentru o persoană publică. La început se trata cu Espumisan. Pe atunci era calm, iar balonările verbale nu se manifestau aşa vehement. De ceva vreme, mult mai slobod la gură, a luat-o rău pe arătură cu exprimări ce caracterizează de fapt propriile sale limite şi limitări. Prezint scuze fraţilor de peste Prut! Presa video e plină de frustraţi şi de roţi de rezervă umflate de partidele politice! Şi la noi şi peste Prut. Apoi, m-am mai gîndit la un aspect: aşa „frumuşel şi inteligent” cum e, probabil, refuzat de o moldoveancă, s-a întors furios pe sticlă ca să sară calul! Nu de alta, dar „vulpea cînd n-ajunge la struguri zice că sînt acri.” De fapt, în 90% din emisiunile sale umblă pe arătură cu „vedetele” fabricate tot de televiziuni. Iaca ce fac oamenii cînd dau de mirosul banilor şi de un loc cu vizibilitate la public! Se leapădă de demnitate şi umblă cu cei şapte ani de după blocuri la purtător.

Iată unde se duce o parte a cotizaţiei României la U.E.!

Cu toţii ne-am săturat de elucubraţiile unor televiziuni, cum ne-am săturat de nebuniile anti-româneşti ale agentului cu sutană Tökes, de ariviştii, trîntorii, nevestele şi copiii politicienilor şi de toţi cei care au dat buzna în fotoliile Parlamentului European, şi ne reprezintă doar pentru că au adunat o sută de mii de semnături. N-au făcut nimic pentru România! Au ars gazul de pomană. Anul acesta se anunţă o inflaţie de independenţi la europarlamentare. Şi politicienii ieşiţi din linia de front a partidelor vor da din coate să prindă un loc confortabil în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Fiica preşedintelui nu mai poate spera la susţinerea P.D.L., dar e foarte posibil să primească sprijinul partidului de buzunar, Mişcarea Populară, inventat ad-hoc. Gîndiţi-vă la cei aproape 100.000 de euro pe an - sumă pentru care funcţia de europarlamentar este foarte rîvnită, fiind vorba doar de indemnizaţia pe care o primesc anual - la care se adaugă 304 de euro pe zi pentru prezenţa la reuniunile oficiale ale Parlamentului European. De obicei, aceştia lucrează de 3 ori pe săptămână, ceea ce înseamnă încă 3.600 de euro pe lună, apoi alţi 4.000 de euro pe lună pentru cheltuielile cabinetului de europarlamentar. Se mai adaugă diurna pentru cazare, transport şi masă. Deplasările din ţară la Bruxelles şi Strasbourg, de aproape 2.500 de euro pe săptămână, sînt şi ele decontate de Parlamentul European. Iată unde se duce o parte a cotizaţiei României la U.E.!

Scaunele din Parlamentul European sînt cu adevărat confortabile, iar beneficiile mandatului, considerabile. În aceste condiţii, mulţi dintre europarlamentarii noştri au reuşit să pună deoparte sume consistente. Banii din visteria Parlamentului European au făcut ca mulţi dintre cei care ocupă un loc în Legislativul European să îşi dubleze averile. Atunci, cum să nu avem inflaţie de candidaţi independenţi!

A consemnat, Ioan POPESCU

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md