Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 18 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Afaceri 29 Martie 2016, ora 07:30    Din editia print

Semințele de import le sufocă pe cele autohtone

Marime Font

Cândva R. Moldova dispunea de semințe de calitate ridicată în cantități mari și avea unul dintre cele mai performante modele științifice în domeniul respectiv. 

Pe lângă aceasta, țara noastră era unul dintre principalii exportatori de material semincer din fosta Uniune Sovietică. În ultimele decenii, însă, acest sistem a fost demolat. În prezent, noi încă producem material semincer de calitate, dar în cantități foarte mici. Drept urmare piața de profil a fost invadată de semințe străine fără calitate, iar din acest motiv producătorii autohtoni înregistrează anual pierderi enorme.

Controlul semincer, eliberarea certificatelor şi supravegherea agenţilor economici înregistraţi se efectuează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). Tot această instituție determină și calitatea semințelor, însă doar la solicitarea agentului economic. Aceste lucruri sunt menționate în „legea despre semințe”, intrată în vigoare în decembrie 2013. Potrivit specialiștilor, chiar dacă există un organ de control al calității, oricum producția necalitativă ajunge și este comercializată fără mari probleme pe teritoriul R. Moldova.

„În goană după semințe mai ieftine, unii procură material necalitativ”

Boris Boincean, doctor habilitat și specialist în cadrul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp (ICCC) „Selecţia” din municipiul Bălți, susține că materialul semincer produs în R. Moldova este mai rezistent decât cel din străinătate. „Noi putem importa semințe, dar categoric nu putem importa solurile de peste hotare și nici clima. Producția autohtonă este mult mai adaptată la condițiile climaterice și pedologice, decât cea importată. Nu spun că semințele din străinătate sunt de o calitate proastă, dar deseori acestea nu pot face față temperaturilor variate de la noi”, menționează specialistul.



Boincean recomandă producătorilor agricoli să folosească doar material semincer care a fost certificat prin intermediul ANSA. Acesta a mai zis că „uneori în goană după semințe mai ieftine, unii procură material necalitativ și într-un final au de pierdut. Este așa o vorbă: sămânța bună, rod adună”.

Specialistul spune că soiurile cu o capacitate de producție înaltă sunt mai capricioase față de nivelul fertilității solului. Dacă acum câteva decenii cernoziomurile noastre erau considerate cele mai fertile din lume, analizele recente arată că nivelul de fertilitate a scăzut în jumătate. „Chiar dacă ai un soi sau un hibrid foarte bun, contează mult mediul în care este plantată sămânța. Solul și tehnologia de prelucrare a acestuia este la fel de importantă ca și materialul semincer. Experiențele de lungă durată ne demonstrează că și soiurile care au capacitate de producție înaltă își pierd practic toate caracteristicile dacă ajung într-un sol nefertil”.

Pentru a înființa hibrizi noi de semințe, este necesar un utilaj performant. Boincean recunoaște că în R. Moldova acesta este învechit și ar trebui schimbat. Statul însă nu alocă fonduri pentru reutilare, iar cei care activează în acest domeniu sunt nevoiți să-și încerce norocul accesând fonduri europene.

În R. Moldova sunt institute de cercetări științifice și gospodării semincere de elită care produc semințe de calitate. Prin urmare, specialiștii le recomandă agricultorilor să procure material semincer anume din aceste locuri.

„Roșiile de import nu au gust și sunt foarte tari”

Una dintre instituțiile de acest fel este Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP), care dispune de mai multe soiuri de roșii omologate și incluse în catalogul R. Moldova. Trei din ele sunt timpurii: Elvira, Tomi și Millenium, două mediu-timpurii: Mihaela și Prestige și două soiuri mai târzii: Jubiliar și Exclusiv.

Soiurile respective sunt rezistente la secetă și la temperaturi înalte. În 2016 IGFPP a înaintat spre omologare un nou soi de tomate, numit Enigma, cu fructe mărunte de 30-35 de grame, un soi care a arătat o productivitate de 75% pe hectar chiar și în condiții de secetă.
Nadejda Mihnea, doctor în biologie și cercetător științific, coordonator în cadrul Laboratorului „Genetică aplicată” de la IGFPP, susține că pentru crearea unui soi este nevoie de 8-12 ani, dar într-un final sămânța este de o calitate superioară. „Soiurile de roșii moldovenești dispun de proprietăți gustative înalte, cele de import însă nu au niciun gust, sunt foarte tari și ar putea să fie păstrate un timp foarte îndelungat. Semințele de tomate produse în R. Moldova au fost create anume pentru condițiile climaterice de aici. Primăvara, noaptea, putem avea 6-8 grade, iar ziua se pot înregistra peste 30 de grade. În acest caz dacă soiurile nu sunt rezistente la variațiile respective roada va avea de suferit sau chiar va fi compromisă”.

„Semințele n-ar trebui să fie vândute la fiecare colț al pieței”

Specialista mai menționează că soiurile de roșii autohtone sunt testate și la nivel molecular, iar prin această metodă se demonstrează că acestea sunt rezistente și la anumite maladii. Ea recomandă ca semințele de tomate să fie plantate direct în sol, pentru că acestea devin mai rezistente atât la temperaturi joase, cât și la cele înalte. „Am avut ocazia să lucrez într-un proiect tehnologic și am rămas uimit să văd ce productivitate au manifestat soiurile noastre la irigare. În 2012 recolta unui soi a ajuns la 100 de tone. O tufă de roșii avea 114 fructe”, povestește doctorul în biologie.

Potrivit Nadejdei Mihnea, semințele n-ar trebui să fie vândute la fiecare colț al pieței, în pachete frumoase, dar de calitate proastă. „Vin oamenii la noi la institut și spun că au cumpărat material semincer din asemenea locuri, dar n-a ieșit nimic sau li s-a întâmplat să cumpere un soi, iar acolo a răsărit cu totul altul”, a conchis cercetătoarea.

Cei din domeniu avertizează oamenii că, deseori, producătorii de semințe amestecă soiurile, de aceea trebuie să solicite mereu certificatele de calitate sau alte documente care pot confirma proveniența producției.

Specialiștii susțin că singura soluție reală de a proteja și promova soiurile de semințe autohtone este stabilirea relațiilor de colaborare între institutele de profil și magazinele specializate, unde semințele vor fi vândute sub supraveghere.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul