Astăzi 28 Octombrie 2020, Miercuri - Ultima actualizare la 27 Octombrie 2020
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Internațional 22 Septembrie 2020, ora 08:33

Semne de viață din partea diplomației la București

Marime Font

România ia poziție oficial, prin președintele Iohannis și ministrul de Externe Aurescu, împotriva represiunii la care este supusă opoziția de la Minsk și cere sancționarea Moscovei în cazul Navalnîi.

Surprinzător început de săptămână pentru politica externă a României, care ne-a obișnuit cu multă timiditate și care, ani buni, a absentat de pe scena evoluțiilor regionale. Președintele Klaus Iohannis a semnat, alături de omologii săi din Lituania și Polonia, o scrisoare deschisă în care promite sprijin poporului din Belarus pentru reforme democratice și economice. Asta, la nici două săptămâni după ce, într-un răspuns pentru Deutsche Welle, șeful statului aprecia că „dacă există 27 de opinii separate despre situația din Belarus, nici una dintre ele nu va fi foarte convingătoare. Până acum abordările au fost comune și vor rămâne comune”.

Tot atunci, președintele a omis să spună dacă, asemeni conducerii de la Varșovia, o va invita la București pe Svetlana Tihanovskaia, cea care a candidat, în Belarus, împotriva lui Alexandr Lukașenko, la funcția supremă de la Minsk.

Loading...


Aflat la Bruxelles la reuniunea șefilor diplomațiilor UE dinaintea summitului programat pentru 24 și 25 septembrie, ministrul român de Externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu Tihanovskaia, căreia i-a transmis „aprecierea pentru curajul cetățenilor din Belarus și al reprezentanților opoziției, care luptă în continuare pentru drepturile lor, în ciuda eforturilor regimului de a reprima aceste evoluții”.

România, a mai comunicat Aurescu, susţine adoptarea de sancţiuni, cât mai curând posibil. Discuțiile din Consiliul Afacerilor Externe au fost, însă, complicate și s-au blocat, în condițiile în care este nevoie de unanimitate pentru a impune măsuri disciplinare pentru încălcarea drepturilor omului. S-a opus Ciprul, care dorește și sancționarea Turciei, pentru amenințările la adresa Greciei, în Mediterana de Răsărit. Frustrat, reprezentantul Letoniei a apreciat că sancțiunile au fost luate ostatice. E posibil ca România să fie mai puțin vizibilă în acest diferend pentru a-și păstra un spațiu de expectativă sau chiar de curierat între părți, sugerează unii observatori diplomatici.

Ulterior, Aurescu s-a alăturat și unui grup de cinci țări, majoritatea din estul Uniunii Europene, care susțin că Moscova trebuie sancționată, în cazul în care nu va colabora în vederea elucidării condițiilor în care a fost otrăvit Alexei Navalnîi, principalul opozant politic al liderului de la Kremlin Vladimir Putin.

În ceafa Poloniei

Asistăm la „o schimbare în bine și o dinamizare a politicii externe românești”, este de părere sociologul și analistul de politică externă Claudiu Degeratu. „Ne implicăm mai mult pe tema abuzurilor împotriva democrației din Belarus pentru ca să putem să gestionăm rezultatele viitoarelor alegeri din Moldova și este bine că ne pregătim din vreme.”

Fostul europarlamentar Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București, vorbește despre o surpriză din partea lui Klaus Iohannis și a ministrului său de externe, despre care spune că „joacă și rolul de consilier prezidențial, fiindcă nimeni nu i-a luat locul la Cotroceni după ce a plecat la Ministerul de Externe”.

Polonia a fost, în ultimii ani, vioara întâi, uneori singură, în semnalarea derapajelor și deficitelor democratice din spațiul ex-sovietic rămas în sfera Moscovei. „Polonia a fost răsplătită, tocmai de aceea, mult mai generos de Statele Unite decât oricare alt stat european”, comentează Preda, care observă, dintr-o dată, o „locvacitate” românească, din dorința de a nu pierde trenul în fața Poloniei. Iar Degeratu remarcă un „tandem cu polonezii” și consideră că este bine că dăm semnale ferme spre Rusia.

De ani buni, la București a fost secetă în zona acțiunilor diplomatice. România a trecut pe lângă evenimentele aflate în derulare, iar reacția a fost aproape mereu chiar mai lentă decât cea a fostului Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, cea prinsă mereu în deplasări uluitoare când ceva se întâmpla. Cu atât mai mult surprinde prezența României pe lista celor ce au inițiat apelul la urgentarea demersurilor punitive în cazul Navalnîi.

România, piață emergentă

„Ar fi mai bine ca România să își facă un obicei din a semnala din timp derapajele de la democrație și să lanseze mai multe inițiative în zona vecinătății estice europene. Împreuna cu Polonia și țările baltice ar fi chiar foarte bine”, consideră sociologul Claudiu Degeratu. „Acțiunile de politică externă la care asistăm indică, în esență, cum ar trebui să arate politica externă a României - mai vocală, mai aplicată, mai activă”, comentează și analistul politic Radu Magdin.

„Bucureștiul”, completează și profesorul universitar Cristian Preda, „a înțeles, după (re)venirea lui Aurescu la Externe, că implicarea în Vecinătatea Estică nu poate fi rezumată la poziții clare referitoare la Moldova, ci necesită acțiune privind toate celelalte cinci țări care alcătuiesc, în configurația UE, Vecinătatea Estică”.

Probabil că tocmai provincializarea politicii românești din ultimii ani face ca gesturi diplomatice tranșante ale României să nu aibă mari ecouri în țară, cu excepția unor publicații online care au de transmis mesajele Moscovei și nu au întârziat să o facă.

„Reușim să marcăm, cel puțin din punct de vedere al percepției publice, o preocupare sănătoasă pentru ceea ce se întâmplă dincolo de propria noastră grădină”, constată Radu Magdin, care, însă consideră „că lipsește o viziune de politică externă pe componenta de diplomație economică, care să ia în considerare efectele crizei care se prefigurează”. Ar fi nevoie, spune Magdin, de dezvoltarea de parteneriate comerciale, cooperare economică, atragerea investitorilor și a inovației, de „plasarea României pe harta destinațiilor cheie pentru mari puteri economice, respectiv ca hub regional de exporturi”.

Păstrând contextul economic, aceeași primă zi a acestei săptămâni, plină de mesaje diplomatice, ar fi o oportunitate nouă, în condițiile în care România a primit statut de piață emergentă. Noua clasificare bursieră a României este o ocazie de capitalizare suplimentară, de atragere a investițiilor și de listare a unor noi actori bursieri. De a se face văzută în circuitul banilor din marile economii.

Și mai sunt câteva domenii în care România ar putea deveni chiar trendsetter, în opinia lui Claudiu Degeratu: securitatea Mării Negre, dezvoltarea societății civile, securitate cibernetică și energetică, protecția granițelor, lupta împotriva criminalității transfrontaliere.

https://www.dw.com
 

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 27 Octombrie 2020, ora: 00:25

10tv: „Noviciok, matrioshka terorii” - adevărata față a regimului dictatorial al lui Putin

„Noviciok, matrioshka terorii” - adevărata față a regimului dictatorial al lui Putin

Marea Britanie, Germania, Bulgaria, Austria, Cehia, Norvegia, sunt doar câteva dintre statele occidentale în care Rusia a desfășurat acțiuni subversive, deconspirate de serviciile secrete ale țărilor respective.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 27 Octombrie 2020, ora: 00:01

SLUGĂ ÎN URSS. Impozitul imposibil pentru cei care nu intrau în kolhoz

SLUGĂ ÎN URSS. Impozitul imposibil pentru cei care nu intrau în kolhoz

La Bod, lângă Brașov, sosea în vara lui 1933 Johan Lurtz, un sas care luptând cu armata austriacă în reg. 24 Honvezi din Galiţia, a fost luat prizonier de către ruşi.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 26 Octombrie 2020, ora: 08:33

NAZIȘTII nemți alături de „frații” lor comuniștii RUȘI - VIDEO pe care îl vor uitat - Parada de 1 mai (1941) de la Moscova

NAZIȘTII nemți alături de „frații” lor comuniștii RUȘI - VIDEO pe care îl vor uitat - Parada de 1 mai (1941) de la Moscova

Germania nazista s-a aliat cu Rusia sovietică și cotropit teritorii străine. Propaganda imperialistă rusă încercă din răsputeri să ascundă această realitate.

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)