„Pentru a descoperi dacă într-adevăr există o afecţiune a rinichilor, este suficient să facem un sumar de urină. Sedimentul urinar dovedeşte eliminarea unor elemente patologice precum globulele roşii, leucocitele, globulele albe. Acestea pot sugera tipul de afecţiune renală. De asemenea, pentru a putea pune un diagnostic contează măsurarea tensiunii arteriale şi evaluarea ureei şi creatinei din sânge.
Pe lângă teste de sânge şi de urină, se recomandă ecografia abdominală, radiografia renală, tomografie, urografie şi examen RMN”, precizează medicul urolog Georg Gusbeth pentru Gândul.
Majoritatea afecţiunilor renale au, în faza iniţială, simptome asemănătoare:
1. Avem picioare sau mâini umflate datorate incapacitaţii rinichilor de a elimina excesul de lichide.
2 .Acuzăm dureri lombare care pot fi unilaterale sau bilaterale şi care pot iradia până la etajul abdominal inferior.
3. Mergem frecvent la toaletă, adică acuzăm tulburări urinare şi un anume discomfort. Urina devine închisă la culoare.
4. Suferim de cefalee, astenie, tulburări de vedere, de scăderea poftei de mâncare şi de insomnie.
5. Încep să apară dereglările cardiovasculare, care, de cele mai multe ori, se manifestă prin hipertensiune.
Cea mai întâlnită afecţiune a rinichilor este litiaza renală sau calculii renali. Această tulburare poate să nu prezinte niciun simptom, în cazul în care calculul este de dimensiuni mici, sau poate accentua o durere constantă, care poate debuta la nivelul zonei lombare, la nivelul abdomenului sau pelvisului. “Alte simptome care pot apărea sunt hematuria (sânge în urină), senzaţia de greaţă, febra. În cazul în care calculul este de dimensiuni mici, acesta poate fi eliminat de la sine. Cu cât aceasta este mai mic, cu atât şansele de a fi eliminat din organism fără tratament sunt mai mari. În medie, 90% dintre calculii mai mici de 5 mm sunt eliminaţi de la sine”, precizează medicul.
Colica renală are ca principal simptom durerea, care, ca şi în cazul calculilor renali, se poate manifesta brusc, fiind localizată în zona lombară. Investigaţiile indicate pacienţilor sunt radiografia, urografia sau ecografia. Se recomandă repausul, tratamentul medicamentos împotriva durerilor, consumarea de lichide. În cazul în care durerea se intensifică, pacientul va fi internat.
Boala renală cronică este o altă afecţiune comună a rinichilor, fiind cauzată în principal de hipertensiune. “Practic, boala renală cronică însumează afecţiuni precum glomerilonefritele, pielonefrita, litiaza renală, pietrele la rinichi. Finalul evoluţiei unei boli cronice a rinichilor este insuficienţa renală. În această situaţie este recomandată hemodializa sau o alternativă a acesteia, dializa peritoneală (în această situaţie, pacientul îşi poate urma activitatea zilnică, fără a fi dependent de aparatul de dializă, pentru că acelaşi lichid este introdus în cavitatea abdominală)”, subliniază medicul urolog Georg Gusbeth, de la clinica Intermedicas.
Alimentaţia este foarte importantă, atât pentru prevenirea afecţiunilor rinichilor, cât şi după ce pacientul este diagnosticat cu o astfel de afecţiune. În astfel de situaţii, este indicat să se evite excesul de sare şi consumul de brânzeturi sărate, murăturile sau oricare alt aliment care ar putea conţine cantităţi mari de sare. De asemenea, pacienţii ar trebui să urmeze o dietă bogată în legume şi fructe şi să bea cel puţin 1 litru de apă pe zi.
Ceaiurile sunt recomandate, fiind o sursă de hidratare. Cu toate acestea, nu putem bea doar ceaiuri fără a adminstra şi tratament medicamentos. „În cazul nisipului sau calculilor de mici dimensiuni, ceaiurile diuretice sunt binevenite, pentru că acestea favorizează dizolvarea sărurilor şi eliminarea lor prin urină. Însă, în cazul calculilor renali de dimensiuni mari, ceaiurile nu sunt suficiente pentru a le elimina”, concluzionează medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
