Cultură

Sex & Perestroika, o carte de mult asteptata

Un eseu-roman-lectie de istorie

Dupa ce la 21 septembrie, volumul „Sex & Perestroika” de Constantin Cheianu a fost prezentat publicului de la Chisinau, la 8 octombrie ultima carte a publicistului moldovean, aparuta la Editura „Cartier”, a fost lansata in Romania, la libraria „Mihai Eminescu” din Bucuresti. Va propunem mai jos cateva puncte de vedere despre carte, exprimate de scriitorul Catalin Sturza, cel care a moderat evenimentul.

CE GANDESC CEILAL?I. Sex & Perestroika e un roman pe care il asteptam de mult. Mai intai, eram foarte curios sa vad, puse in pagina, parerile „celorlalti”, ale moldovenilor de peste Prut, despre romani si despre Romania. In al doilea rand, nu am gasit nicaieri o cronica a anilor recenti in ceea ce priveste RM, o carte care sa cuprinda o istorie a vremurilor traite, din comunismul sovietic al lui Ivan Bodiu pana in neocomunismul capitalist al lui Voronin.

In al treilea rand, Sex & Perestroika e o mostra de literatura foarte aerisita, de o directete si cu un umor care pe mine, unul, m-au trimis cu gandul la romanele lui Kurt Vonnegut… Trebuie sa intelegem ca, la fel ca si noi, romanii, moldovenii au privit spre tara vecina, timp de 45 de ani, printr-un zid ideologic. Constantin Cheianu face, in acest punct, o treaba foarte buna, punandu-ne la curent cu dubla gandire la care erau supusi cetatenii RSS Moldoveneasca, in calitate de romani si de membri ai blocului sovietic. Autorul preda o lectie intreaga de istorie, pe tema doctrinelor schizoide ale Partidului Comunist din Moldova sovietica.

Trebuie sa recunosc ca m-am temut putin de ceea ce urma sa aflu din aceasta parte a cartii, in special, in urma informatiilor culese din presa de pe ambele parti ale Prutului. Romania, stiam, e un mare bau-bau, in cel mai rau caz o putere imperialista a Europei care vrea sa anexeze Basarabia si, in cel mai bun, o sora cam indolenta, care nu a facut nimic pentru RM de la proclamarea independentei sale incoace. Viziunea lui Cheianu m-a luat prin surprindere. ?ara pe care noi o boscorodim zilnic apare, pentru unii basarabeni, ca un fel de El Dorado: „Romania, tara interzisa, pe care o ascultam la radio ca un fel de „Europa Libera”; pe care unii dintre noi, mai norocosi, nascuti in satele de frontiera, o vazusera la televizor!.. (…) Stiam ca peste Prut nu se gaseste pamant, iarba, rauri, aer si oameni. Acolo totul era literatura curata”.

LEC?IA DE ISTORIE. Sex & Perestroika este un fel de eseu lung care atinge, sub aerul jucaus al fictiunii, cateva puncte sensibile si care pune in pagina cateva adevaruri. Pentru romani este si un roman instructiv, din care afli amanunte relevante. Eu unul nu stiam, de pilda, ca adaptarea limbii romane la alfabetul chirilic si contaminarea ei cu limba rusa mersese pana acolo incat, pana in 1967, romana din Moldova sovietica avusese un sunet interzis. Cum „ge” nu exista in alfabetul rusesc, el fusese inlocuit cu „j”, rezultand grafii precum „Jermania”, „vejetatie” sau „jeniu”…

Nu-mi imaginam nici ce amploare luase inlocuirea neologismelor romanesti cu constructii neaose, pana la forme aberante precum „apasare” pentru „presiune”, „egalitate” pentru „ecuatie” sau „gatlegau” pentru „cravata”. E o informatie care iti schimba perspectiva asupra coloraturii lingvistice moldovenesti luata peste picior in atatea bancuri: dincolo de latura amuzanta, exista si o parte trista, aceste aberatii fiind produsul unor experimente de laborator in directia sovietizarii care au dus, asa cum arata Cheianu, la excluderea fortata din uzul comun a 60% dintre cuvintele limbii.

ESEUL DIN ROMAN. Ajung, in sfarsit, la cel de-al treilea argument. E foarte greu sa spui unde se termina romanul si unde incepe eseul, si invers. Sex & Perestroika e mai degraba un eseu prins intr-un cadru romanesc. Acest fapt ar putea sa plictiseasca si sa omoare, chiar, literatura. Insa, cumva, lungile fragmente eseistice sunt scrise precum un thriller, ceea ce impune un ritm foarte alert cartii.

E, mai mult, un fel de thriller sardonic, in care emotiile tari tin chiar de natura evenimentelor povestite, privind cum soarta unei intregi tari se balanseaza, in permanenta, pe muchie de cutit. Viziunea sardonica e cea a naratorului, ale carui observatii seci, in fraze scurte, ma asteptam mereu sa fie urmate, ca in Hocus-pocus al lui Vonnegut, de cate un chicot, „Hi ho”. Democratii au furat tot – hi ho! Si tara s-a dus de rapa – hi ho! Si pe noi nu ne-a luat nici Europa, nici America in brate, asa cum ne asteptam – hi ho!

Intriga, care implica o serie de aventuri sexuale revolutionare la locul de munca, e mai mult un artificiu, o rama care tine tabloul. Constantin Cheianu foloseste acest pretext, al sexului ce se va combina cu libertatea anilor de deschidere de la sfarsitul regimului sovietic, drept o momeala, cu care isi duce de nas cititorul pana la sfarsitul romanului. Insa acest prozator joaca cinstit si la sfarsit introduce un fel de piesa de teatru in patru acte – dl Cheianu se pricepe foarte bine, in acest punct, sa umple cateva pagini de literatura erotica sprintara luandu-se in permanenta pe sine, ca narator, peste picior.

Punctul culminant al cartii e, totusi, in alta parte. Initial as fi spus ca acest punct se afla undeva, in pasajele care descriu manifestatiile stradale din Chisinau, in martie 1989, cand militienii inca ii altoiau pe intelectuali cu bastoanele lor rusesti si intreaga speranta a moldovenilor se intindea, sublima, in viitor. Scena in care militia alearga in paralel cu multimea spre Comitetul Central e unul dintre cele mai reusite pasaje epice ale cartii.

Printr-o conjunctura a istoriei romanul are, insa, un al doilea punct culminant, in fraza sa finala, scrisa chiar pe 30 iulie 2009. Acesta e un alt punct interesant – elementul de actualitate al cartii. Cel putin in momentul in care intra pe piata, „letopisetul” e ancorat foarte aproape in prezent. Sper, la randul meu, ca noua speranta pe care o intrevede cronicarul in aceasta licarire de potential sfarsit fericit sa fie confirmata de ceea ce istoria a rezervat, de acum incolo, pentru moldoveni.

Sursa: blog.revistaculutura.ro
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *