Sindicatele au cerut autorităţilor să întreprindă mai multe măsuri pentru contracararea „muncii la negru”

Consecinţele acestui flagel sunt deosebit de grave la nivelul întregii societăţi, iar fenomenul trebuie să devină o preocupare prioritară şi permanentă a instituţiilor abilitate ale statului.

Această constatare a fost făcută miercuri, 31 noiembrie, de participanţii la marşul de solidaritate cu genericul „Nu – „muncii la negru”!”. La acţiune au participat peste o mie de persoane, membri ai sindicatelor de ramură din ţară, întrunite în Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Coloana manifestanţilor a pornit din scuarul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, deplasându-se pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt până în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Participanţii la marş au scandat lozinci precum: „Nu – muncii la negru!”, „Nu – salariilor în plic!”, „Vrem un trai decent!”, „Vrem echitate socială!”, „Demnitate mai presus de toate!”, „Nu vreau să muncesc afară, vreau serviciu la mine-n ţară!”, „Moldova e ţara mea, vreau un trai decent în ea!”, „Pentru o muncă decentă – un salariu decent!”, „Vrem condiţii de muncă sănătoase şi inofensive!” etc.

Totodată, manifestanţii au adoptat o Rezoluţie, prin care şi-au exprimat dezacordul faţă de acest fenomen. „Alarmant este faptul că în lipsa protecţiei sociale adecvate din partea statului, „munca la negru” asigură supravieţuirea unor familii întregi, deci este o posibilitate a unei mari părţi din populaţie să supravieţuiască. În condiţiile unei presiuni fiscale exagerate şi a costului vieţii exorbitant de mare şomerul este aproape împins de la spate pentru a activa „la negru”, se arată în textul documentului.

Potrivit lui Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, „în sectorul informal al Republicii Moldova, parte al căreia este şi „munca la negru”, circulă anual sume exorbitante de bani, rata economiei tenebre fiind la nivelul de 50 la sută, iar aceasta reprezintă o pierdere enormă atât pentru salariaţi, prin pierderea protecţiei sociale, cât şi pentru stat, prin pierderea de venituri”.

„Pe lângă faptul că angajatul care acceptă salariul „în plic” se lipseşte de o pensie sau de asigurare împotriva accidentelor la locul de muncă, pentru că banii pe care îi primeşte nu se impozitează, şi statul ratează venituri colosale care ar putea fi utilizate la majorarea salariilor şi pensiilor, la construcţia de locuinţe pentru tineri, spitale, şcoli şi la dezvoltarea infrastructurii”, constată liderul sindical.

După cum a menţionat el, factorii principali care favorizează economia informală sunt reglementările şi impozitările excesive ale activităţii întreprinderilor, birocraţia, corupţia, imperfecţiunea şi instabilitatea sistemului legal.

La rândul său, Victor Talmaci, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons”, organizatorul marşului de solidaritate, a opinat că „munca la negru” se manifestă prin nereglementarea relaţiilor de muncă între salariat şi angajator prin încheierea unui contract individual de muncă, respectiv, salariatul nu primeşte un salariu adecvat, nu ştie care-i sunt contribuţiile lunare ce trebuie să le plătească la fondul asigurărilor sociale sau din medicină.

„Cea mai sigură cale de eradicare a acestui fenomen este conjugarea eforturilor partenerilor sociali – Guvernul, Patronatele şi Sindicatele”, consideră Talmaci. În opinia sa, una dintre principalele măsuri ce se cer a fi întreprinse de urgenţă de către parteneri este îndeplinirea prevederilor Planului de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărâre de Guvern.

În acelaşi timp, participanţii la marşul de solidaritate cer autorităţilor asigurarea cetăţenilor cu o muncă decentă şi un trai decent, asigurarea unei concurenţe loiale în activitatea angajatorilor, reducerea presiunii fiscale asupra angajatorilor şi salariaţilor, protejarea producătorului autohton şi eficientizarea activităţii instituţiilor statului.

Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei din luna august curent fondul de asigurări sociale de stat ratează anual venituri de aproximativ 4,7 miliarde de lei în urma practicării „muncii la negru” şi plăţii salariului „în plic”. Totodată, aproximativ 57% din totalul populaţiei ocupate nu şi-a declarat salariul real în anul 2010.

Statisticile oficiale mai arată că în 2010 în sectorul informal au lucrat 145 de mii de angajaţi sau 12,7% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 33,7% au avut un loc de muncă informal. Cel mai înalt grad de ocupare în sectorul informal este înregistrat în construcţii – 52,5%, în agricultură – 46,7%, în comerţ, hoteluri şi restaurante – 35,4%.