Social

Sistemul educaÅĢional moldovenesc este departe de standardele europene

De această părere sunt managerii instituÅĢiilor preuniversitare, cei care nemijlocit îi angajează pe tinerii specialişti pregătiÅĢi conform acestor norme. Despre problemele cu care se confruntă sistemul educaÅĢional şi ce este necesar de întreprins pentru a le rezolva am discutat cu directorul Liceului cu profil real „C. Sibirschi”, Pavel Macari, doctor în ştiinÅĢe fizico-matematice.

– ActivaÅĢi în sistemul educaÅĢional de mulÅĢi ani. Cum apreciaÅĢi nivelul de pregătire al tinerilor specialişti care au finisat studiile universitare?

– În prezent în şcoli nu vin întotdeauna cei mai buni specialişti. În urmă cu 10-20 de ani, tinerii din anul IV care veneau la practică erau deja formaÅĢi ca specialişti, acum însă studenÅĢii vin la practică după un an şi jumătate de studii. Aceşti copii, care nu sunt decât cu vreo trei ani mai mari decât elevii noştri, vin să ÅĢină lecÅĢii în faÅĢa altor copii. Evident, pregătirea lor este mult mai slabă. Probabil, programele universitare de la noi nu coincid cu cele din Europa. Nu sunt satisfăcut deloc de calitatea profesorilor formaÅĢi în doar trei ani de studii.

– CâÅĢi tineri specialişti profesează acum la liceul pe care-l conduceÅĢi?

– De trei ani de zile activează la noi două profesoare tinere. Una dintre ele este chiar bine pregătită, a fost anterior angajată la un liceu regional. S-a integrat foarte bine şi nu am pretenÅĢii faÅĢă de ea. Nu acelaşi lucru pot să îl spun despre o altă profesoară, care predă engleza şi pe care am fi concediat-o demult, dacă aveam un alt specialist. Deşi se vehiculează că tinerii specialişti fac cozi la DirecÅĢia generală de învăÅĢământ, chiar avem deficit de cadre calificate. Cei care vor să se angajeze în şcoli sunt foşti profesori reveniÅĢi din Italia, după vreo 10 ani. Din păcate, aceştia nu sunt tocmai cei care ar oferi o educaÅĢie de calitate.

– De ce tinerii preferă alte meserii decât pedagogia? Cum ar putea fi atraşi tinerii în mediul pedagogic?

– După studii, tinerii nu vin să lucreze în şcoală, ci pleacă peste hotare. Nu ştiu ce ar trebui să se întâmple ca ei să vină în învăÅĢământ. În majoritatea cazurilor, li se propun locuri de muncă mai avantajoase ori sunt chemaÅĢi să muncească pentru firmele internaÅĢionale. Drept rezultat, noi nu avem parte de acei tineri talentaÅĢi care ar trebui să substitue vechea generaÅĢie de pedagogi. Dar asta va fi situaÅĢia, atâta timp cât tineri nu vor fi remuneraÅĢi corespunzător. În FranÅĢa, din salariul pe care îl primeşte, un cadru didactic tânăr poate să-şi închirieze o locuinÅĢă şi un automobil, mai şi depune bani în bancă pentru vacanÅĢă. Iată asemenea condiÅĢii cred că ar ambiÅĢiona tinerii să profeseze şi această meserie deloc uşoară – pedagogia.

– Ce cunoaşteÅĢi despre mobilitatea cadrelor didactice? Se implementează asemenea practici în R. Moldova?

– Nu prea se cunoaşte despre programele de stagii internaÅĢionale. În liceul nostru, doar o singură profesoară, de limba engleză, la începutul anilor 1990, întâmplător a reuşit să facă un stagiu la Iaşi. Mai există unele oportunităÅĢi, dar sunt prea puÅĢine oferte şi prea mulÅĢi profesori din municipiul Chişinău care ar dori să beneficieze de aceste programe. De fapt, practic nu există cadre didactice care să fi beneficiat de vreun stagiu din contul statului. Mai mult chiar, cadrele didactice trebuie să plătească 1.200 lei pentru stagiile prevăzute de DirecÅĢia de învăÅĢământ.

– Sunt obligate cadrele didactice să meargă la aceste stagii?

– Conform legii, fiecare profesor trebuie să urmeze cursuri de ridicare a nivelului profesional pentru a fi atestat sau pentru a obÅĢine un grad didactic. Până nu demult, statul îşi asumă răspunderea de a instrui pedagogii, dar pentru că statul nu are bani, profesorul trebuie să plătească pentru aceste stagii. E strigător la cer să ştii că un profesor are salariul 2.200 de lei şi, dacă nu frecventează cursurile respective, nu este înscris în lista de atestare. Dar şi calitatea cursurilor lasă de dorit…

– Cu ce fel de probleme se confruntă şcoala în încercarea de a oferi studii de calitate?

– Una dintre ele este lipsa materialelor didactice. Un fizician lucrează la şcoală cu inventar rămas din perioada sovietică. Sau cum poÅĢi să explici unui copil reacÅĢiile chimice, fără a avea posibilitatea să i le demonstrezi? E o absurditate. În plus, o şcoală nu poate să-şi permită să procure un proiector. Eu, dacă aş avea măcar două-trei proiectoare şi tot atâtea laptopuri, aş putea oferi profesorilor alte posibilităÅĢi de lucru. La compartimentul utilaj didactic, de 20 de ani nu s-a procurat nimic.

O altă problemă este şi imaginea profesorului în societate. S-au străduit şi guvernul comunist, şi cel democratic să facă cât mai mult rău, profesorul fiind arătat cu degetul drept cel mai corupt. În schimb, nu am văzut nicio emisiune unde să se vorbească despre rezultate excelente într-o anumită şcoală, despre profesori dotaÅĢi sau copii minunaÅĢi. Imaginea profesorului trebuie reconstruită şi, poate peste ani de zile, vom putea vorbi despre calitatea studiilor şi a cadrelor didactice.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. CÃĒmpurile obligatorii sunt marcate cu *

babasÄąnÄąn taş gibi bir kadÄąnÄą bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadÄąklarÄą eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadÄąnÄąn Þvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrÞbesinin ve Þst sex izle seviye olduğu dÄąÅŸarÄądan bakÄąldığında çok net şekilde porno seyret belli olan Þvey annesini hayal edip 31 çekerek dÞşlerken porno izle odanÄąn oradan geçen mature Þvey oğlunu gÃķrÞr Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldÄąrdığınÄą soran Þvey annesiyle porno farkÄąnda olmadan yakÄąnlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadÄąnÄąn hayallerini kurduğunu sÃķyleyince mature porno izle sikini eline alÄąp amÄąna sokmadan Ã§Äąplak şekilde Þzerine Ã§ÄąktÄą