Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 13:14
Abonamente
 
 
 

Economie 19 Iulie 2017, ora 07:07

SITUAȚIE CRITICĂ: Legumele și fructele au un preț EXORBITANT. Agricultorii renunță la afaceri

Marime Font

Vara aceasta cetățenii Republicii Moldova au rămas cu un gust amar ori de câte ori au vizitat tarabele cu legume de sezon și au văzut prețurile pipărate. Indignarea oamenilor este îndreptățită și de statisticile oficiale, de aceea echipa ziarului TIMPUL a încercat să afle de la legumicultori care este explicația acestor creșteri considerabile.

„Anul acesta a fost insuficiență de legume proaspete pe piață”

Ninsoarea din aprilie prevestea prețuri ridicate la fructele de sezon, deoarece atunci mulți dintre pomicultori au suferit pierderi considerabile. Însă, pe lângă fructe și prețul legumelor a crescut semnificativ, iar acest fapt a provocat o adevărată indignare socială. Mihai Paciu, președintele Asociației Producătorilor de Legume din Moldova, recunoaște că asemenea prețuri ridicate la legume nu au mai fost niciodată în această perioadă a anului, iar cauzele principale sunt insuficiența de legume pe piețele autohtone.

„Este adevărat, că anul acesta prețurile la legumele de sezon au fost mai bune ca niciodată. Bunăoară, toată luna iunie, roșiile s-au menținut la 25-28 de lei pentru un kilogram. Iar acum sunt 10 lei, în vreme ce anul trecut în aceeași perioadă un kilogram de roșii costa 3-5 lei. Cauza principală este faptul că foarte mulți legumicultori au renunțat la această activitate. Încă producătorii mari s-au menținut pe piață, iar cei cu 2-3 hectare de pământ au renunțat. Cauzele fiind piața mică de desfacere, costul ridicat la îngrășăminte și consumul redus. Înțelegeți, mai mult de un milion de oameni sunt plecați peste hotare, dacă aceștia ar fi consumat măcar câte 1 kilogram de legume zilnic, ar fi fost o mie de tone pe zi. Acum, închipuiți-vă că producătorii dispuneau de atâtea legume zilnic și nu aveau unde le realiza, de aceea fie au renunțat la legumicultură, fie le prelucrează. Iată de ce anul acesta a fost insuficiență de legume proaspete pe piață, iar în consecință prețurile au crescut”, explică președintele Asociației Producătorilor de Legume din Moldova.

„Legumicultura a devenit o afacere aproape falimentară”

Unul dintre agricultorii care anul acesta a renunțat la legumicultură este Gheorghe Rusu. De când se ține minte, bărbatul s-a ocupat cu creșterea legumelor și spune că în cei 30 de ani de activitate, a cultivat de toate, de la roșii până la cartofi. Își amintește cu nostalgie de perioada când după destrămarea colhozurilor, avea câte 90 ha de legume. Însă, treptat a început a diminua producția pentru că piața de desfacere devenea din ce în ce mai mică, până când anul trecut a ajuns la doar 30 ha de legume. Roada nici măcar nu i-a acoperit cheltuielile, așa că dezamăgit agricultorul a renunțat la activitatea de o viață. „După ce doi ani consecutiv am suportat pierderi masive din cauza secetei, am fost nevoit să schimb structura de însămânțare. Acum am plantat 200 ha de cereale și culturi tehnice. Am renunțat la legumicultură, deoarece lucrările de îngrijire constă scump, numai un metru cub de apă pentru irigare este 12 lei. Apoi nu prea avem piață de desfacere, am încercat să exportăm dar n-am reușit din cauza birocrației și legilor neclare. Din păcate, legumicultura a devenit o afacere aproape falimentară. Eu încă încerc să-mi revin după prejudiciile de anul trecut”, recunoaște Gheorghe Rusu.

„Vindem legume conservate pentru a obține un profit mai mare”

Serghei Zosev este unul dintre cei mai mari producători de roșii și castraveți din țară. Legumicultorul de la Briceni a reușit să-și mențină afacerea și să obțină și profit, deoarece acum aproape două decenii și-a construit o uzină de prelucrare a roșiilor. Bărbatul spune că deși cultivă legume, nu le vinde în stare proaspătă, dar le conservă. „Creștem roșii pe o suprafață de peste 100 ha, puține dintre care sunt vândute în stare proaspătă, majoritatea le prelucrăm și le conservăm. Castraveți, în general, nu comercializăm în stare proaspătă, doar murați. Obișnuim să vindem mai multe legume conservate pentru a obține un profit mai mare”, susține legumicultorul.

„Agricultura în Republica Moldova nu este rentabilă și trebuie modernizată”

Există totuși și agricultori care obișnuiesc să vândă legumele în stare proaspătă la piețele și centrele comerciale din țară, unul dintre aceștia este Adrian Frunze. Bărbatul deține sere pe o suprafață de pe un hectar de pământ, unde cultivă salată, ardei, roșii și castraveți. Aceste legume ajung ulterior la piețele și supermarketurile din Capitală. Tânărul a început să se ocupe cu legumicultura din anul 2009 și spune că de atunci creditele bancare sunt unica metodă care-l ajută să se mențină pe piață. „Nu țin minte la ce prețuri au fost legumele anul trecut, dar acum acestea sunt mizere. De exemplu, kilogramul de varza sau roșii are un preț angro de 6 lei. Cel mai dramatic este că au scăzut practic peste noapte, ieri costau 18 lei, iar astăzi a scăzut de câteva ori. Motivul este că producătorii au ieșit să comercializeze în masă. Agricultura în Republica Moldova nu este rentabilă, ea trebuie modernizată, iar modernizarea necesită investiții. De când mă ocup cu legumicultura nu știu ce înseamnă profit, toamna i-au credite de la bancă și investesc în modernizarea și dezvoltarea afacerii, vara le întorc înapoi. Statul îndeamnă cetățenii să se întoarcă acasă și să se ocupe cu agricultura, dar nu le oferă nici piață de desfacere nici suport pentru dezvoltare”, conchide agricultorul dezamăgit.

„Ponderea legumelor nu s-a modificat semnificativ în ultimii ani”

Analizând situația din sectorul agricol, expertul economic Alexandru Fală de la Expert Grup, recunoaște că majoritatea terenurilor din țară sunt cultivate cu produse cerealiere, deoarece acestea sunt ușor de crescut și au o piață de desfacere mai mare. Specialistul spune că deși Guvernul și-a propus dezvoltarea agriculturii orientată spre produsele cu valoare adăugată, schimbările întârzie să apară. „În pofida dinamicii pozitive în domeniul agriculturii din ultimii ani, nu observăm schimbări semnificative, această ramură continuând să se confrunte cu aceleași probleme. Totuși, nu putem spune că statul nu susține agricultura, el o face în limita resurselor financiare pe care le are. Apoi, pe lângă subvenții, sunt un șir de programe internaționale care vin în susținerea agricultorilor, dar analizând evoluția sectorului agricol, observăm că aceste resurse nu sunt suficiente. Din păcate, agricultura în Republica Moldova încă mai depinde de condițiile climaterice, iată de ce în anii când acestea sunt favorabile sectorul agricol înregistrează creșteri considerabile, iar în anii secetoși scade dramatic. Recunoaștem că deși Guvernul și-a pus ca prioritate dezvoltarea agriculturii orientată spre produsele cu valoare adăugată, schimbările nu sunt însă semnificative. Pentru că dacă analizăm structura sectorului fitotehnic, observăm că ponderea legumelor și produselor cu valoare adăugată înaltă nu s-a modificat semnificativ în ultimii ani”, a concretizat Alexandru Fală.



Potrivit Biroului Național de Statistică preţurile de consum din luna iunie 2017 au înregistrat o tendinţă de creştere cu 7,3 la sută faţă de luna iunie 2016. În timp ce în aceeași perioadă a anului trecut s-a înregistrat o creștere de 7,4 la sută față de aceeași perioadă a anului 2015. Astfel, pe parcursul semestrului I al anului curent au fost marcate creşteri semnificative de preţuri la următoarele produse alimentare: cartofi – cu 93,5%, fructe proaspete – cu 34,7%, legume proaspete – cu 28,2% , în special: ceapă uscată – de 2,0 ori, varză – cu 82,5%, morcovi – cu 46,0%, tomate – cu 5,9%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 3,4%.

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md