În acest sens, parlamentarii Fiodor Gagauz și Vladimir Țurcan propun modificarea a două articole din Codul Civil (art. 66 și art. 179), pentru că acestea nu țin cont de statutul UTA Gagauzia (UTAG) în ceea ce privește specificul lingvistic al autonomiei.
Denumirea firmelor și în gagauză
Potrivit autorilor prevederile actuale din art 66 precum că denumirea unei persoane juridice trebuie să conțină o indicație la forma juridică de organizare numai în limba de stat, afectează împuternicirile Gagauziei, dar și domeniul de aplicare al limbii gagauze.
Soluția propusă de deputații socialiști rezidă în completarea art.66 cu un nou alineat, care ar stipula că ”Denumirea persoanei juridice înregistrate pe teritoriul UTA Gagauzia trebuie să includă forma juridică de organizare în limba de stat, limba găgăuză și limba rusă”.
Totodată, proiectul de lege prevede modificarea și completarea art.179 din Codul Civil care stipulează tipurile de întreprinderi fondate și dotate de autoritățile administrației publice locale (APL). La această tematică, cei doi autori ai proiectului argumentează că statutul întreprinderilor aferente APL-lor se stipulează sub formă de entități de stat sau municipale. Or, subliniază deputații, Gagauzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special și nu reprezintă o municipalitate, dar deține în proprietate patrimoniu separat și răspunde pentru obligațiile sale cu această proprietate.
Având la îndemână aceste argumente, socialiștii propun completarea art .179 din Codul Civil al Republicii Moldova cu un nou alineat care ar urma să prevadă că: ”Întreprinderile regionale ale UTA Găgăuzia se fondează și se dotează de către Comitetul Executiv al Găgăuziei sau de către organele împuternicite de legea locală”.
Deputații deschid Cutia Pandorei
În linii generale, argumentele invocate de autorii proiectului justifică doar parțial prevederile acestuia, întrucât asistăm la o abordare unilaterală și la promovarea intereselor exclusiv ale UTA Găgăuzia (UTAG).
Constatăm o neclaritate referitoare la regimul de circulație a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova și dacă acest concept ar trebui să se regăsească în legislația civilă. Se creează impresia că prevederea aferentă denumirii persoanei juridice înregistrate pe teritoriul UTAG est una ”la număr” pe lângă cea de bază și anume privind crearea întreprinderilor regionale.
Argumentarea șubredă a prevederilor din proiect este confirmată și de lipsa analizei impactului de reglementare, care, conform legislației, trebuie să se regăsească în Nota Informativă a proiectului. Or, proiectul stabilește norme ce urmează să modifice statutul unor întreprinderi municipale actuale din jurisdicția UTAG. Propunerile autorilor urmează deci să aibă un impact direct asupra activității de întreprinzător, constatare care necesită prezența analizei impactului de reglementare.
În absența justificării economice a prevederilor din proiect, putem fi martorii unor încălcări de echilibru și previzibilitate în raportul ”stat-întreprinzător-autoritate publică locală”.
În principiu, proiectul acordă Comitetului Executiv al UTAG prerogativa fondării unor întreprinderi regionale fără a fundamenta clar și detaliat caracteristicile acestei noi forme de întreprinderi.
Citiți continuarea pe mold-street.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
