Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 18:30
Abonamente
 
 
 

Actualitate 23 Martie 2016, ora 07:27    Din editia print

„Socialiștii pentru Transnistria”. Tiraspolul și-a deschis porțile în fața lui Dodon…

Marime Font

Partidul Socialiștilor a devenit prima și deocamdată singura formațiune politică de la Chișinău care a obținut undă verde pentru a-și promova imaginea în stânga Nistrului. 

De vreo jumătate de an, în fiecare lună, în lădițele poștale ale locuitorilor regiunii secesioniste apar ziare cu titlul „Социалисты за Приднестровье” („Socialiștii pentru Transnistria”). Publicația respectivă este tipărită la Chișinău, în tiraj de 40 de mii de exemplare.
Nu se știe cum aceste gazete au ajuns peste Nistru, nici cine le împarte, dacă avem în vedere faptul că presa de la Chișinău este interzisă pe teritoriul republicii-fantomă. Cert este că autoritățile separatiste nu au nimic împotriva ziarului cu pricina, deoarece, în caz contrar, socialiștii s-ar fi trezit cu cel puțin un dosar penal intentat la Tiraspol. Dacă ne amintim de perioada guvernării comuniste, și PCRM încercase odinioară să-și facă propaganda preelectorală peste Nistru, însă tentativa a eșuat din start.

Diferența dintre Dodon și Voronin în raport cu Rusia

Pentru a pricepe mai lesne cum stau lucrurile, aici ar fi bine să observăm diferența dintre Igor Dodon și Vladimir Voronin în raport cu Federația Rusă. Dacă șeful comuniștilor a avut curajul să-l întoarcă pe Putin de la Chișinău la Moscova cu buza umflată și cu Memorandumul Kozak nesemnat, președintele PSRM este aidoma unui cățeluș care stă umil la picioarele liderului de la Kremlin, mulțumindu-i pentru o fotografie. Știe toată lumea la care fotografie mă refer, pentru că aceasta a făcut înconjurul Moldovei în ultima campanie electorală, iar acum a trecut Nistru și-i face capital politic lui Dodon, fiind publicată în ziarul „Socialiștii pentru Transnistria”.

Din aceleași motive, se pare, dacă lui Voronin i se interzicea să meargă la mormântul mamei sale, care se află în satul Corjova din regiunea secesionistă, Dodon se plimbă la Tiraspol ca la el acasă. În presa de la Chișinău au apărut informații despre un eventual acord în această privință dintre liderul PSRM și Evgheni Șevciuk, așa-zisul „președinte al Transnistriei”. Înțelegerea în cauză, însă, putea fi făcută doar cu acordul Moscovei, pentru că Tiraspolul, fiind totalmente dependent de Federația Rusă, nu are niciun interes să susțină cu de la sine putere vreun „dodon”…



Faptul că Rusia se arată satisfăcută de acțiunile și declarațiile lui Igor Dodon ne este demonstrat și de presa de peste Nistru. Liderul socialiștilor este cap de afiș în știrile despre situația politică de la Chișinău, publicate pe portalurile de știri din regiune.

Planul Moscovei și explicația lui Dodon: „Nu știu, întrebați-i pe ei”

Cât privește decizia Kremlinului de a deschide toate barierele peste Nistru în fața lui Dodon, scopul primordial al rușilor este, în mod evident, garantarea unui scor electoral mai bun pentru PSRM la următoarele alegeri. De exemplu, dacă într-adevăr vom avea un scrutin prezidențial în acest an și, conform tuturor pronosticurilor, Igor Dodon se va confrunta în turul doi cu un candidat de orientare europeană, voturile transnistrenilor ar putea juca un rol decisiv pentru o eventuală victorie a socialistului. Cu atât mai mult, cu cât această practică a fost pusă în aplicare, în proporții mai mici, chiar în ziua alegerillor parlamentare din 2014, când, în piața și la autogara din Bender, erau împărțite nestingherit materiale promoționale în susținerea socialiștilor, în timp ce altor partide le era interzisă chiar și organizarea campaniei electorale în regiune.

Am căutat explicații de la Igor Dodon, însă răspunsul său a fost prea evaziv. Întrebat dacă a avut vreo înțelegere cu autoritățile separatiste în privința difuzării gazetelor „Socialiștii pentru Transnistria”, liderul PSRM a fost scump la vorbă: „Nu știu, întrebați-i pe ei”. Pe de o parte, el confirmă că ziarele au fost editate de partidul său, dar pe de altă parte susține că nu știe cine a trecut tirajul peste Nistru. „Noi oficial în partea cealaltă nu am dus. Poate că le-a dus cineva dintre colegii noștri din raioanele de lângă Nistru”, a menționat Dodon. Lucrurile se bat cap în cap, din simplul motiv că nu există nicio logică în ideea editării unui ziar cu un asemenea titlu, fără a avea scopul ca acesta să ajungă la destinatari, adică la cititorii din regiunea separatistă. Dodon nu a putut să ne lămurească cine sunt distrubuitorii ziarului. Ne-a spus doar că habar nu are și că urmează să se intereseze, rugându-ne să-l telefonăm peste o oră. Dar, la apelurile noastre ulterioare, el nu a mai răspuns.

Iancev: „Jocul este foarte murdar”

La rândul său, fostul judecător Dumitru Iancev, care locuiește în orașul Bender, afirmă că deține informații precum că ziarele „Socialiștii pentru Transnistria” sunt împărțite de către angajații MGB (ministerul securității din regiune) și de persoane afiliate acestora. Potrivit lui Iancev, ziarul cu pricina este redactat în stilul publicațiilor locale, abordând tematici precum „trecutul sovietic luminos” și integrarea țării noastre în Uniunea Vamală. „Dacă la Chișinău este mai rezervat pe alocuri când vorbește despre valorile occidentale, aici Dodon își scoate la iveală toate tunurile cu care l-au înarmat valeții lui Putin. El practic recunoaște independența Transnistriei și se referă la regimul separatist cu multă indulgență. Jocul este foarte murdar, pentru că el și pionii săi, de-alde Țârdea, Ceban și alți indivizi cumpărați cu o mașină sau cu un apartament mai bun, le promit transnistrenilor flămânzi reconstituirea unei noi Uniuni Sovietice, din care să facă parte și Moldova cu Transnistria. În această uniune, în care sunt convins că nu crede nici Dodon, ar urma să trăiască frățește zmeii cu vrăbiuțele și tigrii cu țânțarii, iar poporul va înflori cu burta plină de salamuri”, adaugă Iancev.

Scriind aceste rânduri, intuiesc și replica lui Dodon. El va zice că luptă pentru integritatea țării și că altă soluție nu există. Bine, tovarășe, dar, spre nenorocul tău, niciun școlar nu te va crede că o țară poate deveni integră, având pe teritoriul său o armată străină și căzând în genunchi în fața ocupanților. Asta mai degrabă, ba chiar cu siguranță, ar însemna capitularea Chișinăului în fața Moscovei și transformarea RM într-o a doua Crimee. Să nu uităm și de vorba lui Băsescu, precum că Rusia are scopul de a ajunge la gurile Dunării...

Care e rolul lui Usatâi în stânga Nistrului?

O întrebare peste care nu putem trece în acest context: de ce în spectacolul Moscovei jucat la Tiraspol apare Dodon, ca figură destul de importantă, însă lipsește Renato Usatâi, care la fel este cunoscut ca un aprig susținător al apropierii RM de Federația Rusă? Pentru că e puțin probabil că Usatâi i-ar fi supărat pe ruși, am putea admite că el și Dodon și-au avut rolurile împărțite de la bun început. Chiar și critica vehementă pe care, în prezent, primarul de Bălți i-o aduce lui Dodon, ar putea fi o altă fațetă a aceluiași joc. La concluzia respectivă ne conduce inclusiv parcursul și finalitatea protestelor de la Chișinău, prin care nu putem exclude că cei doi au urmărit singurul scop de a-l băga la pușcărie pe Vlad Filat. Ulterior, pentru a distrage atenția protestatarilor de această făcătură, Usatâi și Dodon ar fi putut să continue manifestațiile de stradă încă puțin timp, de ochii lumii, după care să se beștelească ca la gura cortului. Vrem sau ba, dar din toată această tragicomedie, Moscova nu are ce pierde, iar de câștigat are doar Vlad Plahotniuc. De ce? Deoarece fostul său oponent politic este privat de libertate, în timp ce principalii concurenți electorali, care i-ar putea riposta la următoarele alegeri, se ocărăsc înde ei fără niciun sens.
Dacă situația este de asemenea natură, reiese că, dincolo de înțelegerile dintre Moscova și Dodon, ar trebui să existe și alte acorduri, mult mai ascunse, între Moscova și Vlad Plahotniuc. Să sperăm că nu e așa, dar înainte de a da șanse speranțelor noastre, ar trebui să fim atenți cum va bate soarele mâine…

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md