Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente
 
 
 

Eveniment 10 Iunie 2016, ora 10:30

Soldații ruși vor să plece din Moldova. Ce spun experții

Marime Font

70 la sută dintre militarii Grupului Operativ al Trupelor Ruse, dislocat în stânga Nistrului, au cerut Moscovei permisiunea de a părăsi regiunea secesionistă.

Prezența pe teritoriul R. Moldova a devenit o povară pentru militarii ruși, dau de înțeles sursele noastre din cadrul Comisiei Unificate de Control. În urma conflictului ruso-ucrainean, aceștia s-au trezit izolați în stânga Nistrului, fără a mai avea posibilitatea să plece acasă, deoarecere reîntoarcerea lor în republica fantomă a devenit imposibilă. Din aceste considerente, susțin sursele noastre, 70 la sută dintre soldații Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) au solicitat Ministerului Apărării de la Moscova să fie transferați la unități militare de pe teritoriul Federației Ruse.

Situația respectivă s-a creat după ce, în mai 2015, Rada Supremă de la Kiev a denunţat cinci acorduri de cooperare tehnico-militară cu Rusia, inclusiv acordul privind tranzitul trupelor ruse spre Transnistria. Astfel, având acces interzis în Ucraina, ostașii ruși puteau ajunge în stânga Nistrului doar prin Aeroportul Chișinău. Dar și aici, în ultimii ani, aceștia sunt reținuți și deportați. De exemplu, din octombrie 2014 până în iunie 2015, notează presa rusă, accesul în țara noastră a fost interzis pentru aproximativ 100 de militari ruşi. Potrivit surselor noastre, există și cazuri în care, pentru a evita controlul de la aeroport, aceştiai pleacă din Rusia în România și intră în Moldova, trecând Prutul pe cale terestră. Mai mult, atât autoritățile RM, cât și cele ale Ucrainei, au declarat că nu vor permite aviaţiei ruse utilizarea spaţiului lor aerian pentru aprovizionarea militarilor pe calea aerului.



Menționăm că GOTR este compus din două batalioane de circa o mie de militari, care asigură securitatea depozitelor de muniții ale fostei Armate a 14-a din depozitul din Cobasna, unde s-ar afla circa 19-21,5 mii de tone de muniţii. Aceste trupe sunt dislocate ilegal în regiunea transnistreană, după ce Rusia și-a încălcat angajamentul luat la summitul OSCE din 1999 de la Istanbul, prin care s-a obligat să-și retragă armatele și tehnica militară din stânga Nistrului până în anul 2003.

În prezent, în RM au acces doar militarii ruși din forțele de menținere a păcii și numai în cazul în care Chișinăul este informat în prealabil despre sosirea acestora.

Ernest Vardanean, jurnalist



Nu sunt de acord cu aceste concluzii făcute în articolul dat din simplu motiv că nu contează ce vor 70 la sută din militarii ruși. Ei sunt oamenii care vin din Federația Rusă și ei vor să se întoarcă acasă doar din motiv că, într-adevăr, sunt izolați. Dar asta nicidecum nu înseamnă că Grupul Operativ părăsește regiunea transnistreană. Niciodată aceste probleme nu au depins de capriciile sau de dorința câtorva oameni ordinari. Problema ca atare există, sunt de acord. Oamenii sunt într-adevăr izolați după decizia Ucrainei din mai 2015, dar asta nu înseamnă că militarii ruși vor părăsi regiunea transnistreană. Eu vă asigur că o bună parte din contingent este compus din cetățenii Federației Ruse care locuiesc în Transnistria, și dacă aceste 70% vor părăsi regiunea, atunci ei vor fi înlocuiți cu oamenii originari din Transnistria care au asemenea probleme de călătorie în Federația Rusă și înapoi. De aceea, problema este pur tehnică și poate fi rezolvată ușor, mai cu seamă că serviciul în contingentul militar rus este foarte prestigios pentru transnistreni, pentru că acolo se plătește mult mai bine decât în armata pretinsă transnistreană. Eu nu văd nici o problemă, nici un motiv fundamental, care ar schimba situația geopolitică și militară din regiunea transnistreană. Cunosc foarte bine că sunt și ostași ordinari recrutați în fiecare toamnă sau primăvară și o parte din ei sunt trimiși la depozitele de muniții de la Cobasna, acolo unde se află un contingent militar rus. Există așa o coeziune dintre cetățenii transnistreni și armata rusă de acolo. Prin urmare, nu cred că e o problemă majoră în acest caz.

Oazu Nantoi, analist politic



În primul rând, militarii sunt oamenii care execută ordinele și nu se uită la sondaje publicate în ziarele din R. Moldova. Altă problemă este că, din moment când Ucraina, fiind atacată de Federația Rusă, a introdus interdicții de circulație pentru militarii ruși, pentru o parte din ei a apărut un disconfort evident. Circulă zvonuri cum că există acorduri între Republica Moldova și Rusia privind rotația militarilor ruși care fac parte din batalionul de pacificare. Ceilalți militari ruși care încearcă să vină pe teritoriul R. Moldova sunt interceptați la Aeroportul Internațional Chișinău și trimiși înapoi acasă. Și vă dați seama că pentru marii învingători în Marele Război pentru Apărarea Patriei aceasta este o procedură cam frustrantă. Probabil, s-a mai adăugat și factorul devalorizării rublei rusești, ei deja nu mai sunt așa de bogați, și, în asemenea situație, e clar că ar putea să apară motive pentru niște gânduri mai pesimiste. Cei de la Tiraspol s-au grăbit să anunțe că nu există nicio problemă, că în loc de militari ruși veniți din Rusia ar putea fi înrolați în aceste unități militare subordonate Rusiei cetățeni ruși originari din stânga Nistrului. Faptul că Rusia a atacat Ucraina și proiectul Novorossia a falimentat a creat foarte multe probleme pentru Rusia în zona de est a Republicii Moldova. La 29 martie 2014, nimeni altul decât Vladimir Putin l-a telefonat pe președintele Obama și a menționat că problema transnistreană trebuie să fie rezolvată la masa de negocieri, ceea înseamnă că proiectul Novorossia a eșuat și Rusia și-a dat seama că în cazul Transnistriei s-a pomenit ca o maimuță care a băgat laba într-o gaură din gard și a apucat o portocală, dar acum nu știe cum să scoată laba.

Timpul.md

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md