Prognozele aparțin specialiștilor de la „Expert Grup” și au fost expuse în cadrul studiului „Prețul solidarității între generații și modelul optim de reformă a sistemului de pensionare”, făcut public ieri. Potrivit lui, în lipsa unor reforme, fondul public de pensii pentru perioada 2012-2050 ar putea înregistra un deficit inter-temporal de circa 5,5 miliarde lei, fapt ce denotă nesustenabilitatea pe termen lung a acestuia.
 
Evoluția structurii pe vârste a populației din ultimii ani relevă o înrăutățire constantă a situației demografice din R. Moldova. Statisticile relevă tendințe îngrijorătoare observate în ultimul deceniu. Potrivit studiului realizat de „Expert Grup”, în perioada 2000-2012, raportul dintre persoanele cu vârsta aptă de muncă și cele care au depășit vârsta de 60 de ani s-a diminuat de la 13,6 până la 4,6, relevând, astfel, creșterea presiunilor demografice asupra fondului public de pensii. Totodată, Adrian Lupușor, autorul studiului, remarcă faptul că în viitorul nu prea îndepărtat ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 0 și 19 ani în totalul populației se va diminua cu zece la sută, în timp ce în mai puțin de 40 de ani circa o treime din populația R. Moldova va fi cu vârsta de peste 60 de ani. „În cele din urmă, R. Moldova va înregistra unul din cele mai pronunțate sporuri negative din regiune. Astfel, în comparație cu situația din 2012 populația totală a țării se va comprima cu circa 3,3% până în 2020, cu 8,8% până în 2030, iar până în 2050 numărul total va scădea tocmai cu o pătrime”, notează autorul studiului.

90% dintre pensionari au o pensie mizeră

Potrivit expertului, situația demografică va avea un impact negativ major asupra fondului public de pensii, care și până acum era într-o situație dificilă. Și asta pentru că sistemul moldovenesc de pensionare se bazează totalmente pe un singur pilon, iar începând cu anul 2009 de la Bugetul de stat sunt alocate anual resurse suplimentare exclusiv pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, notează Adrian Lupușor în cadrul studiului.
Scăderea ratei de ocupare, fenomenul emigrației forței de muncă și îmbătrânirea populației sunt câțiva dintre factorii destabilizatori ai sistemului de pensii. Totodată, conform studiului, în timp ce ponderea cheltuielilor aferente pensiilor este aproape de media din UE, 90 la sută din beneficiari primesc o pensie mai mică chiar și decât minimumul de existență, iar raportul dintre pensie și salariul mediu, în ultimii câțiva ani, variază în jurul nivelului de 26%, nivelul minim admisibil fiind de 40%. „Prin urmare, actualul sistem de pensionare nu își exercită, în mod evident, funcția de bază, și anume cea de menținere a nivelului de trai în perioada postactivă la un nivel apropiat celui din perioada activă, iar pensionarii din R. Moldova au figurat mereu printre categoriile de populație cu risc maxim de sărăcie”, remarcă autorul.

Soluția – un sistem de pensii multi-pilon

Acesta relevă faptul că povara sistemului public de pensii poate fi diminuată cu ajutorul unei reforme complexe și prezintă un model optim de reformă care ar putea fi pus în aplicare de către autorități. Potrivit autorului, principala măsură care ar putea stabiliza situația pe termen lung în ceea ce privește sistemul de pensii este crearea pilonilor suplimentari. „Aceasta presupune faptul că o parte din contribuțiile plătite în sistemul redistributiv, numit pilonul 1, sunt direcționate către un sistem bazat pe acumulare – pilonul 2. Astfel, resursele respective nu sunt redirecționate imediat pentru plata pensiilor, ci sunt depozitate în conturile individuale, investite în instrumente financiare sigure și rambursate la atingerea vârstei de pensionare”, notează Adrian Lupușor. Expertul propune introducerea sistemului cumulativ de pensii începând cu anul 2015.

O altă recomandare a experților vizează echivalarea treptată a vârstei de pensionare între femei și bărbați, astfel ca până în 2020 vârsta de pensionare pentru femei să crească până la 60 de ani, iar până în 2025 aceasta să ajungă până la 63 de ani pentru toate persoanele asigurate. Însă chiar și așa deficitul inter-temporal al bugetului de asigurări sociale de stat ar putea ajunge la 450 mln. lei. Totodată, experții consideră că sustenabilitatea sistemului public de pensii depinde în mare măsură de nivelul veniturilor populației care, la rândul lor, sunt determinate de calitatea climatului investițional. Prin urmare, ameliorarea climatului de afaceri și, respectiv, stimularea creșterii ratei de ocupare până la nivelul de 50% în 2050 ar putea să reducă de câteva ori deficitul inter-temporal al bugetului de asigurări sociale de stat.

Coeficientul de indexare trebuie revizuit

„Măsurile nepopulare menite să stabilizeze sistemul de pensionare trebuie să fie contrabalansate printr-un șir de acțiuni consecvente orientate spre stimularea activității investiționale”, consideră autorul studiului. Acesta recomandă autorităților să eficientizeze procesul de colectare a contribuțiilor și să combată evaziunea fiscală prin identificarea cauzelor, și nu a efectelor acesteia.

În cadrul studiului este analizată și actuala metodă de indexare a pensiilor, care, după părerea autorului, este una ineficientă, întrucât coeficientul de indexare în baza mediei aritmetice dintre creșterea salariului nominal și a indicelui prețurilor de consum duce la diminuarea continuă a raportului dintre pensie și salariul mediu. Cauza constă în faptul că rata de creștere a salariului nominal este, de obicei, superioară nivelului inflației. Iar întrucât indexarea pensiilor are loc la începutul lunii aprilie și se bazează pe rezultatele anului precedent, pensiile sunt ajustate mult prea târziu pentru un mediu macroeconomic atât de volatil. În acest context, autorul studiului propune revizuirea mecanismului respectiv și estimarea posibilității indexării pensiei doar în baza unui indice a prețurilor de consum ajustat la structura de consum a vârstnicilor, precum și asigurarea indexării de două ori pe an.