După ce luna trecută Guvernul a obţinut aproape 100 milioane de lei din privatizarea întreprinderilor de stat, acesta a decis să fie scoase la privatizare noi întreprinderi de stat precum: „Tutun CTC”, cea mai mare fabrică de ţigări din Moldova; „Air Moldova”, singurul operator aviatic de stat; „Moldtelecom”, operatorul naţional de telefonie fixă; „Banca de Economii”, singura bancă cu capital de stat; producătorul de covoare „Floare Carpet”; operatorul feroviar „Calea Ferată”; magazinul UNIC; Hotelul „Zarea” şi Circul. Guvernul speră să obţină din vânzarea acestora cel puţin 160 milioane de lei.
„În listă au fost incluse întreprinderile unde statul nu are interese strategice, care au nevoie de investiţii pentru a se dezvolta. Este regretabil că avem întreprinderi pe care statul nu le poate capitaliza. Sunt întreprinderi care au nevoie de sute de milioane pentru a face faţă competiţiei, şi statul nu are spaţiu bugetar să aloce pentru ele. Nu trebuie să ne temem, ci să atragem capitalul privat să facă învestiţii şi locuri de muncă pentru oameni”, a declarat ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, după şedinţa Guvernului.
Deşi majoritatea a fost de acord cu lista privatizărilor, Circul a fost mărul discordiei din Executiv. Ulterior, ministrul Economiei a declarat că „statul cred că va rămâne proprietarul acestei întreprinderi, dar va trebui să găsească formula prin care va atrage capital privat”.
Solicitat de TIMPUL, expertul în administrarea patrimoniului de stat membrul „Expert-Grup” Dumitru Budianschi a menţionat că privatizarea întreprinderilor cu capital majoritar de stat este o decizie corectă care va aduce mai multe beneficii decât dacă ar fi păstrate în proprietatea statului. „Noi nu avem întreprinderi de stat managementul cărora să fie atât de bun încât să avem de câştigat de pe urma lor. Deocamdată acestea servesc mai mult drept o sursă de corupţie, ele distorsionează piaţa, formează lanţuri ale firmelor căpuşă”, consideră expertul. Potrivit lui, privatizarea Căii Ferate ar fi un proces destul de complex şi nu poate fi realizat printr-o singură mişcare de privatizare. Referitor la compania aeriană scoasă la licitaţie, expertul a declarat: „Noi nu avem nici capacitatea, nici ambiţia de a deveni un lider al transportului aerian din Europa. Din acest punct de vedere, nu aş vedea mari riscuri, ba aş spune că ar fi mai multe beneficii dacă întreprinderile din domeniul acesta ar fi privatizate într-un context bine pus la punct şi în condiţii în care am beneficia de pe urma vânzării acestora. Strategic decizia de a atrage capital străin este una corectă. Statul nu are nici capacitatea financiară, nici cea managerială de a rezolva problemele acestor companii”.
Potrivit raportului Ministerului Economiei privind administrarea şi deetatizarea administrării publice în anul 2011, la finele anului trecut în Registrul patrimoniului public erau incluse 274 de întreprinderi de stat, cu capital social în mărime de 6,2 mlrd. lei şi 167 societăţi comerciale cu capital social în mărime de 5,9 mlrd. lei, din care proprietatea statului reprezintă 64,4%. Din numărul total de întreprinderi de stat şapte se află pe teritoriul Ucrainei, iar cinci – pe teritoriul UTA Gagauz-Yeri.
Pe parcursul anului trecut, 21 de întreprinderi de stat au suferit pierderi mai mari de un milion de lei, printre care se numără: ÎS „Moldelectrica” care a pierdut 89,6 mln. lei, iar 37 de întreprinderi de stat au obţinut anul trecut profit mai mare de un milion de lei. Cele mai profitabile întreprinderi sunt: ÎS „Calea Ferată din Moldova” – 58,6 mln. lei, ÎS „Registru” – 30,6 mln. lei, ÎS „MOLDATSA” – 28,4 mln. lei. Totodată, în urma activităţii economico-financiare societăţile pe acţiuni aflate în gestiunea statului au obţinut un profit de peste jumătate de miliard de lei, cu 52,3 mln. lei mai puţin decât în 2010. Societăţile cu cel mai mare profit înregistrat anul trecut au fost: SA „Moldtelecom” – 202,2 mln. lei, SA „Metalferos” – 138,4 mln. lei, SA „Tutun CTC” – 79,6 mln. lei. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate de către SA „Franzeluţa” – 23,5 mln. lei şi SA „Centrala electrică cu termoficare nr. 1 din Chişinău” – 12,5 mln. lei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
