Astăzi 20 Septembrie 2021, Luni - Ultima actualizare la ora 13:24
babasının taş gibi bir kadını bulup evlenmeye karar vermesi porno ve onu bir de kendi yaşadıkları eve getirmesi sonucunda mobil porno hayalini kurduğu seksi kadının üvey annesi gibi sex hikayeleri olduğunu fark eden genç adam seks tecrübesinin ve üst sex izle seviye olduğu dışarıdan bakıldığında çok net şekilde porno seyret belli olan üvey annesini hayal edip 31 çekerek düşlerken porno izle odanın oradan geçen mature üvey oğlunu görür Odaya hd porno gelip sikini kimin için kaldırdığını soran üvey annesiyle porno farkında olmadan yakınlaşan genç adam boşalmak mobil porno izle için olgun bir kadının hayallerini kurduğunu söyleyince mature porno izle sikini eline alıp amına sokmadan çıplak şekilde üzerine çıktı
Abonamente

Istorie 14 Iunie 2021, ora 00:29

Ştefan cel Mare chiar vorbea „limba moldovenească” cu boierii Puțeanu şi Căcărează?

Marime Font

Istoricul Lucian Boia de la Bucureşti s-a declarat convins că Ştefan cel Mare vorbea moldoveneşte şi că „dacă i-am fi spus că e român, n-ar fi înţeles ce spunem”. Ce limbă vorbea Ştefan cel Mare şi ce limbă credea voievodul că vorbea? Sunt întrebări la care nu se poate răspunde simplu şi asta din mai multe motive.

Principala problemă este reprezentată de faptul că nu avem un text scris integral în limba populară vorbită în vremea lui Ştefan cel Mare. Cancelaria domnească redacta documentele ţării în limba slavonă, limba oficială a vremii. Nici acest lucru nu ar trebui să ne mire: în Europa occidentală contemporană cu voievodul Moldovei limba oficială era latina, deşi la sfârşitul veacului al XV-lea îşi făceau loc în cultura scrisă limbile popoarelor europene. Primul document în limba română păstrat până în zilele noastre este scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung, datată în anul 1521, la doar 17 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.

Eliminarea confuziilor

Problema ridicată de afirmaţia istoricului Lucian Boia este complicată suplimentar de planurile diferite pe care se poartă disputa asupra perechii român-moldovea. De multe ori este creată o confuzie (intenţionată sau nu): termenul de moldovean se poate referi la un cetăţean al statului medieval Moldova, locuitor al regiunii istorice Moldova din actuala Românie, cetăţean al Republicii Moldova sau poate desemna un individ care îşi asumă construcţia sovietică a unei identităţi etnice şi naţionale promovată de Uniunea Sovietică începând din anul 1924. Suprapunerea acestor planuri denotă rea-voinţă cu intenţii politice sau ignorarea surselor istorice.

Când vorbim de identitatea etnică medievală a românilor ne izbim de alte complicaţii şi confuzii. Pentru perioadele vechi lipsesc documentele create de români, iar documentele scrise de români mai apoi sunt redactate sute de ani în limba slavonă sau limba latină. Mai mult, cei care scriau aceste documente nu o făceau pentru a ne lămuri nouă dilemele din ziua de azi – hârtia era scumpă şi ştiutorii de carte puţini, iar documentele scrise aveau scopuri practice (în general atestarea proprietăţilor). Nu putem decât să tragem cu ochiul printre perdelele istoriei şi să încercăm să bănuim cam cum gândeau strămoşii noştri acum 500 de ani.

Documentul polonez şi poreclele moldovenilor

În arhivele Poloniei este păstrat tratatul încheiat între Ştefan cel Mare şi regele Poloniei în anul 1485, tratat care poartă menţiunea „ex valahico in latinum versa est” - „a fost tradus din valahă în latină”. De ce au ales diecii polonezi să denumească „valahă” limba în care a fost redactat un tratat cu Ştefan cel Mare? Dacă voievodul Moldovei ar fi fost pătruns de o identitate moldovenească fermă ar fi trebui să fie folosită denominarea de „limbă moldovenească”. Polonezii contemporani cu Ştefan cel Mare cunoşteau destul de bine realităţile: moldovean se referea la identitatea politică, însă identitatea lingvistică şi etnică era „valahă” - sau mai bine zis românească, „valah” fiind numele dat românilor de străini.


Ar trebui să încercăm să răspundem la întrebarea ce limbă vorbea Ştefan cel Mare şi contemporanii săi din Moldova medievală? Ce cuvinte foloseau şi conform căror reguli? Este greu de răspuns la această întrebare câtă vreme nu va fi descoperit un document din acele vremuri scris integral în limba vorbită de popor. Însă documentele de cancelarie ale lui Ştefan cel Mare, deşi sunt redactate în limba slavonă, conţin totuşi o serie de cuvinte în limba populară, transcrise cu alfabet chirilic. Avem astfel numeroase nume de sate şi locuri precum: Găureni, Poiana de la Pârâu, Galbeni, Miculeşti, Căcăceni, Deocheaţi, Toporăuţi, la Movile, Urdeşti, Uşiţa, Roşioara, Urseşti, Măzăreşti, prisaca Vrabia, Vultureşti, Cioreşti etc. Tot în documentele slavone apar numeroase nume de boieri, ale căror porecle ne furnizează o amplă colecţie de substantive folosite în limba populară din vremea lui Ştefan cel Mare: Lână Rugină, Petru Puiul, Giurgiu Blidarul, Ion Munteanu, Moişă Filosoful, Petru Oţelescul, Mândrea, Candrea fiul lui Greul, Creţu, Iuga Grasul, Zbierea pârcălab, Fătu, Marcu Bălaur, Vâlcu Purcelescul, Mihul Lungul, Giurgea Căcărează, Radul Cârlig, Ion Frunteş, Mihul Ciocan, Ivan Ciumalea, Urîta fiica Malei nepoata lui Giurgiu Piatră, Giurgiu Puţeanul etc.

Avem astfel o serie de substantive comune pe care le înţelegem fără nici un fel de probleme la 500 de ani de la consemnarea lor în scris, plus o serie de elemente gramaticale precum declinarea substantivelor ceea ce mă îndreptăţeşte să spun că în cazul inventării unei maşini a timpului un moldovean din vremea lui Ştefan cel Mare s-ar înţelege fără probleme cu un oltean contemporan cu noi, mai ales în ceea ce priveşte lexicul de bază. Ştefan cel Mare vorbea româneşte – sau cel puţin s-ar fi înţeles cu un român – dar ce limbă credea el că vorbea?

Tătarul şi legea românească

La 8 februarie 1470 Ştefan cel Mare emitea în Suceava un document extrem de interesant, din care redau în rândurile următoare un fragment de interes pentru discuţia de faţă:

(...) am dat această carte a noastră tătarului şi robului nostru care au fugit de la noi şi din ţara noastră în Ţara leşească, anume Oană tătarul, şi copiilor lui, pentru aceea ca el să vină de la sine înapoi (...) iar de robie să fie iertat (...) aşa cum stau şi trăiesc în ţara noastră toţi românii după legea românească (...) şi să nu dea şi să nu plătească niciodată nimic după legea robilor şi a tătarilor, nici coloade, nici dare să nu plătească nici unui boier al său, la care va trăi atunci. Iar cine îi va pârî pentru orice faptă (...) ei să nu plătească nici o ajutorinţă mai mult, ci numai să plătească după legea românească, cum este legea românească, iar mai mult de aceasta să nu dea, ci să fie în ţara noastră după legea românească.

Fragmentul necesită câteva explicaţii suplimentare, dincolo de evidenţa eliberării unui rob tătar. În original, „legea românească” este redată prin „voloskîm zakonom”, dacă vrem să fim extrem de precişi „legea valahă”. Expresia nu este o confuzie sau o greşeală, este repetată în document de patru ori. Este un document intern, Ştefan cel Mare nu se adresa vreunui principe european căruia, pentru a nu-l zăpăci într-o epocă a geografiei precare, ar fi trebuit să-i vrobească de „Valahia Minor”. Fiind vorba de un document intern, Ştefan cel Mare (care se intitulează la început „domn al Moldovei”) ar fi putut folosi netulburat expresia „legea moldovenească” - însă a preferat „legea vlahă” sau „legea românească”. În cazul de faţă, când discutăm despre „legea românească” în opoziţie cu „legea robilor” şi „legea tătarilor” este vorba de setul de reguli (impozite, norme juridice) care se aplica unei anumite categorii sociale, categorie socială care se suprapunea unei identificări etnice – legea românilor (persoane libere) opusă legii tătarilor (persoane cu statut de robi). „Voloskîm zakonom” a lui Ştefan cel Mare de la 1470 aminteşte de „zakonom vlahom” a lui Ştefan Duşan care se aplica românilor de la sudul Dunării în anii 1334-1346, dar şi de „jus valahicum” din Transilvania, aflat în viogoare până târziu în secolul al XVIII – răspândirea şi comunitatea lingvistică a grupurilor cărora li se aplicau aceste norme jurdice îndreptăţindu-ne să folosim termenul de „legea românilor”.

Germanii supăraţi pe unguri înainte de apariţia naţiunilor

În prezent domină concepţia că naţiunile au apărut în secolul al XIX-lea, şi că naţiunea este o construcţie artificială, fără nici un fel de suport în perioadele anterioare. Conform acestei teorii, etnia nu avea aproape nici o importanţă în evul mediu, în această epocă diferenţele erau sociale: nobili, clerici, orăşeni şi ţărani – nu conta originea etnică. Doar că teoria asta nu se potriveşte de loc cu jurnalul sasului braşovean Andreas Hegyes care îi înjura cu sârg pe unguri pe la 1613. Hegyes manifesta o conştiinţă naţională bine definită cu vreo 200 de ani înainte să fie inventate naţiunile. Iar criteriul etnic funcţiona la Braşov de pe la 1500.

Statutul breslei blănarilor din Braşov de la 1424 (cel mai vechi document de acest tip păstrat) punea o singură condiţie pentru intrarea în breaslă: candidatul să fie născut legitim. Statutele breslelor din anii următori păstrează această condiţie pentru candidaţi, iar în listele de meşteri şi calfe din Braşov, pe lângă numele majoritar germane apar şi nume maghiare. Situaţia se schimbă brusc în 1505 în statutul breslei arcarilor, unde se spune aşa: „Ungurii care sunt acum în breaslă să rămână şi în continuare cu fii lor în breaslă, dar pe viitor să nu fie luat la meşteşug cineva de altă limbă, ci numai germani”. Urmează o serie de înnoiri de statute sau statute noi care îi exclud pe maghiari din breslele braşovene. Statutul breslei aurarilor de la 1510 spune: „Să nu primească pe nimeni în sus-numita breaslă a aurarilor, dacă nu este născut legitim şi creştin din părinţi evlavioşi şi cinstiţi, care să fie de limbă germană, deoarece nu se primeşte nici un maghiar în breaslă”. Înnoirea statutului breslei blănarilor din 1528 (care la 1424 îi primea pe maghiari): „De asemeni, nici un străin să nu fie primit în breaslă, dacă nu aduce scrisori suficiente, că este apt, că este născut legitim şi că este de neam german”. O explicaţie fundamentată a excluderii maghiarilor din breslele braşovene de la începutul veacului al XVI-lea ar necesita mai multe cercetări, extinse la nivelul întregii Transilvanii. Totuşi am găsit o motivaţie în statutul breslei tâmplarilor, pictorilor şi sculptorilor în lemn braşoveni din anul 1523: „De asemeni, să nu fie primit în viitor la meşteşug vreun ucenic maghiar. De asemeni, pe viitor să nu fie primit nici un meşter maghiar în vreo breaslă a meşteşugului nostru din cauză că maghiarii şi germanii rareori trăiesc paşnic unii cu alţii”.

Moldovean vorbitor de limbă română

În lucrarea "De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor" cronicarul Miron Costin lămureşte cât se poate de clar diferenţele între identitatea lingvistică, identitatea etnică şi identitatea politică. În termenii actuali, cetăţenia era moldovenească, însă locuitorii Moldovei medievale erau români care vorbeau limba română.

În introducerea lucrării amintite, Miron Costin enunţă scopul efortului său: "Începutul ţărilor acestora şi a neamului moldovenescu şi muntenescu, şi cîţi sunt şi în ţările ungureşti cu acest nume şi români şi pînă astăzi, de unde şuntşi de ce seminţie, de cînd şi cum au descălecat aceste părţi de pămîntu..." Deşi boier moldovean, Miron Costin se considera având aceeaşi origine etnică şi vorbind aceeaşi limbăr cu românii din Transilvania şi Ţara Românească. "Şi aşa neamul acesta de carele scriem, al ţărilor acestora (Moldovei şi Ţării Munteneşti şi românilor din Ardeal), numele vechiu şi mai direptu iaste rumân, adică râmlean, de la Roma, tot acest nume au ţinut şi ţin pînă astădzi..", subliniază cronicarul. "Măcară dară că şi la istorii şi la graiul şi streinilor şi înde sine cu vreme, cu vacuri, cu primenele au şi dobîndescu şi alte nume, iară acela carile iaste vechiu nume stă întemeiat şi înrădăcinat: rumân. Cum vedem că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iară nu întrebăm: "ştii moldoveneşte?", ce "ştii româneşte?" pre limba latinească... Şi aşa iaste acestor ţări şi ţărîi noastre, Moldovei şi Ţării Munteneşti numile cel direptu de moşie, iaste rumân, cum să răspundu şi acum toţi aceia din ţările ungureşti lăcuitori şi muntenii ţara lor şi scriu şi răspundu în graiul: Ţara Românească" – acesta fiind fragmentul definitoriu pentru identitatea lingvistică a locuitorilor Moldovei, fragment ignorat cu bună ştiinţă de promotorii teoriei moldoveniste.

Este greu de spus cu siguranţă că Ştefan cel Mare avea aceeaşi concepţie cu Miron Costin asupra identităţii moldoveneşti, între ei este o diferenţă de mai bine de 150 de ani. Însă nu putem exclude acest lucru fără să ne punem mai multe întrebări şi mai ales nu se poate afirmă cu siguranţă că Ştefan cel Mare se credea moldovean vorbitor de limbă moldovenească.

Autor: George Damian

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Septembrie 2021, ora: 13:24

Doi polițiști de patrulare din Cantemir au fost denunțați la CNA pentru că au cerut și primit 200 euro mită de la un șofer

Doi polițiști de patrulare din Cantemir au fost denunțați la CNA pentru că au cerut și primit 200 euro mită de la un șofer

Doi polițiști de patrulare din Cantemir au fost denunțați la CNA, deoarece au cerut și au primit mită în valoare de 200 euro de la un șofer care se afla în trafic.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Septembrie 2021, ora: 12:30

Rusia încalcă dreptul internațional și sfidează Acordurile bilaterale încheiate cu Republica Moldova

Rusia încalcă dreptul internațional și sfidează Acordurile bilaterale încheiate cu Republica Moldova

Promo-LEX condamnă organizarea alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse în regiunea transnistreană, care au avut loc în perioada 17 – 19 septembrie 2021. Autoritățile ruse au deschis în regiunea transnistreană 27 de secții de vot, ceea ce reprezintă cel mai...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Septembrie 2021, ora: 12:19

Vladimir Andronachi este pus sub învinuire în dosarul fraudei bancare

Vladimir Andronachi este pus sub învinuire în dosarul fraudei bancare

Fostul deputat PD, Vladimir Andronachi, astăzi a emis o declarație în care anunță că i-a fost înmânată, săptămâna trecută, prin intermediul soției sale, o citație de primire a ordonanței de învinuire pe dosarul fraudei bancare.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Septembrie 2021, ora: 11:15

Deputații PSRM au stat toată ziua lângă o secție de votare din Vulcănești. Se fraudează alegerile?

Deputații PSRM au stat toată ziua lângă o secție de votare din Vulcănești. Se fraudează alegerile?

Deputații Partidului Socialiștilor Radu Mudreac și Petru Burduja au fost surprinși în apropierea unei secții de votare de la Vulcănești, transmite jurnal.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Septembrie 2021, ora: 10:40

Germania a inclus Republica Moldova în zona roșie

Germania a inclus Republica Moldova în zona roșie

Germania a inclus Republica Moldova din 19 septembrie în categoria statelor cu incidența ridicată a noilor cazuri de SARS-CoV-2. Persoanele care inenționează să călătorească în Germania din Republica Moldova vor fi nevoiți să îndeplinească un set obligatoriu de condiții, menite să...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Septembrie 2021, ora: 10:04

La oficiu și domiciliul lui Ion Ceban urmează a fi efectuate percheziții

La oficiu și domiciliul lui Ion Ceban urmează a fi efectuate percheziții

Este urmărit la fiece pas, iar în timpul apropiat s-ar pregăti percheziții la oficiu și domiciliu cu o ulterioară reținere a sa. Spune primarul capitalei Ion Ceban, în cadrul ședinței săptămânale a primăriei, care a fost desfășurată în această dimineață.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Septembrie 2021, ora: 09:13

MAE: România nu recunoaşte legitimitatea alegerilor din Crimeea şi reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei

MAE: România nu recunoaşte legitimitatea alegerilor din Crimeea şi reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei

România nu recunoaşte legitimitatea alegerilor pentru Duma de Stat a Federaţiei Ruse organizate, duminică, în Crimeea, şi reafirmă sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, informează Ministerul Afacerilor Externe.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Septembrie 2021, ora: 08:40

Leul prinde la putere: Cursul valutar BNM

Leul prinde la putere: Cursul valutar BNM

Leul moldovenesc prinde la putere și se ridică aproximativ la un nivel cu cele mai importante valute de referință. Banca Națională a Moldovei pentru ziua de 20 septembrie a anunțat următoarele cotații.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Septembrie 2021, ora: 08:42

VIDEO/// Viața secretă a ministrului rus Serghei Lavrov: „Iahturi, mită și o amantă”

Viața secretă a ministrului rus Serghei Lavrov: „Iahturi, mită și o amantă”

 Cea mai recentă investigație publicată pe blogul opozantului rus Alexei Navalnîi se intitulează „Iahturi, mită şi o amantă. Ce ascunde Serghei Lavrov” și îl vizează pe ministrul rus de externe. Investigația, preluată de pe un site al unor jurnaliști...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Septembrie 2021, ora: 12:06

Maia Sandu pleacă la New York: Va participa la Adunarea Generală a ONU

Maia Sandu pleacă la New York: Va participa la Adunarea Generală a ONU Din editia print

Președintele Maia Sandu pleacă la New York, SUA, unde va participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 18 Septembrie 2021, ora: 01:58

Horoscop 18 septembrie 2021. Oboseala se resimte la final de săptămână

Horoscop 18 septembrie 2021. Oboseala se resimte la final de săptămână

Horoscop 18 septembrie 2021. După o săptămână plină cu activități de tot felul, în sfârșit a venit timpul pentru o binemeritată odihnă. Oboseala se resimte din plin, iar nevoia de pauză este tot mai acută. Dintre toate zodiile, cei mai fresh sunt nativii în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2021, ora: 16:45

Permisele de conducere din Republica Moldova și Ungaria ar putea fi recunoscute reciproc

Permisele de conducere din Republica Moldova și Ungaria ar putea fi recunoscute reciproc

Permisele de conducere a cetățenilor din Republicii Moldova ar putea fi recunoscute în Ungaria și viceversa. De asemenea, cele două țări discută despre reluarea rutei de zbor pe traseul Chișinău-Budapesta. Anunțul a fost făcut vineri, 17 septembrie, de către viceprim-ministrul,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2021, ora: 15:40

Directorul general al ÎS „Moldelectrica” a fost demis din funcție

Directorul general al ÎS „Moldelectrica” a fost demis din funcție

Directorul general al ÎS „Moldelectrica”, Ghenadie Dimov, a fost demis din funcție. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, transmite replicamedia.md.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2021, ora: 14:35

Cristian Rizea fuge de Mariana Rață? Avocații îl caută pentru ai înmâna cererea prealabilă de chemare în judecată

Cristian Rizea fuge de Mariana Rață? Avocații îl caută pentru ai înmâna cererea prealabilă de chemare în judecată

Avocații jurnalistei de la TV8, Mariana Rață, nu pot să de-a de urmele fostului deputat român, Cristian Rizea, care s-a refugiat la Chișinău, pentru ai înmâna cererea prealabilă de chemare în judecată.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2021, ora: 14:17

Caz șocant! O femeie din Glodeni a fost bătută de concubinul său cu fierul de călcat

Caz șocant! O femeie din Glodeni a fost bătută de concubinul său cu fierul de călcat

O femeie din satul Ustia, raionul Glodeni, a fost bătută de concubinul său cu un fier de călcat.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2021, ora: 12:44

DIGI24 minte și generează știri false în mod tendențios: Călugării de pe muntele Athos nu sunt bolnavi de COVID-19

DIGI24 minte și generează știri false în mod tendențios: Călugării de pe muntele Athos nu sunt bolnavi de COVID-19

Călugării de pe Muntele Athos reacționează vehement la știrile false conform cărora peste 1.000 dintre ei ar fi infectați cu virusul SARS-COV-2, iar unii ar fi murit.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2021, ora: 12:24

Gazele ne vor ”arde” buzunarele la iarnă. Prețul în Moldova ar putea crește cu 35%

Gazele ne vor ”arde” buzunarele la iarnă. Prețul în Moldova ar putea crește cu 35%

„Moldovagaz” continuă negocierile cu „Gazprom” pentru un nou acord privind furnizarea de gaze către țara noastră. Tariful pentru consumatorii locali finali ar putea crește cu aproximativ 35%, a declarat serviciul de presă al companiei citat de presa din Federația...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Septembrie 2021, ora: 12:22

Circa o sută de organizații cer să fie evaluat impactul asupra mediului a două proiecte de-a lungul frontierei moldo-ucrainene

Circa o sută de organizații cer să fie evaluat impactul asupra mediului a două proiecte  de-a lungul frontierei moldo-ucrainene

 Construirea liniei electrice 330 kV și a unui drum nou de-a lungul frontierei moldo-ucrainene, aceste proiecte pe lângă deteriorarea mediului, distrugerea irecuperabilă a biodiversității vor înrăutăți regimul hidrologic al teritoriului moldovenesc adiacent graniței,...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)