Astăzi 27 Mai 2019, Luni - Ultima actualizare la ora 21:00
Abonamente

Istorie 2 Mai 2015, ora 09:29

Ştefan cel Mare chiar vorbea „limba moldovenească” cu boierii Puţeanu şi Căcărează?

Marime Font

Istoricul Lucian Boia de la Bucureşti s-a declarat convins că Ştefan cel Mare vorbea moldoveneşte şi că „dacă i-am fi spus că e român, n-ar fi înţeles ce spunem”. Ce limbă vorbea Ştefan cel Mare şi ce limbă credea voievodul că vorbea? Sunt întrebări la care nu se poate răspunde simplu şi asta din mai multe motive.

Principala problemă este reprezentată de faptul că nu avem un text scris integral în limba populară vorbită în vremea lui Ştefan cel Mare. Cancelaria domnească redacta documentele ţării în limba slavonă, limba oficială a vremii. Nici acest lucru nu ar trebui să ne mire: în Europa occidentală contemporană cu voievodul Moldovei limba oficială era latina, deşi la sfârşitul veacului al XV-lea îşi făceau loc în cultura scrisă limbile popoarelor europene. Primul document în limba română păstrat până în zilele noastre este scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung, datată în anul 1521, la doar 17 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.

Eliminarea confuziilor


Problema ridicată de afirmaţia istoricului Lucian Boia este complicată suplimentar de planurile diferite pe care se poartă disputa asupra perechii român-moldovea. De multe ori este creată o confuzie (intenţionată sau nu): termenul de moldovean se poate referi la un cetăţean al statului medieval Moldova, locuitor al regiunii istorice Moldova din actuala Românie, cetăţean al Republicii Moldova sau poate desemna un individ care îşi asumă construcţia sovietică a unei identităţi etnice şi naţionale promovată de Uniunea Sovietică începând din anul 1924. Suprapunerea acestor planuri denotă rea-voinţă cu intenţii politice sau ignorarea surselor istorice.

Când vorbim de identitatea etnică medievală a românilor ne izbim de alte complicaţii şi confuzii. Pentru perioadele vechi lipsesc documentele create de români, iar documentele scrise de români mai apoi sunt redactate sute de ani în limba slavonă sau limba latină. Mai mult, cei care scriau aceste documente nu o făceau pentru a ne lămuri nouă dilemele din ziua de azi – hârtia era scumpă şi ştiutorii de carte puţini, iar documentele scrise aveau scopuri practice (în general atestarea proprietăţilor). Nu putem decât să tragem cu ochiul printre perdelele istoriei şi să încercăm să bănuim cam cum gândeau strămoşii noştri acum 500 de ani.

Documentul polonez şi poreclele moldovenilor

În arhivele Poloniei este păstrat tratatul încheiat între Ştefan cel Mare şi regele Poloniei în anul 1485, tratat care poartă menţiunea „ex valahico in latinum versa est” - „a fost tradus din valahă în latină”. De ce au ales diecii polonezi să denumească „valahă” limba în care a fost redactat un tratat cu Ştefan cel Mare? Dacă voievodul Moldovei ar fi fost pătruns de o identitate moldovenească fermă ar fi trebui să fie folosită denominarea de „limbă moldovenească”. Polonezii contemporani cu Ştefan cel Mare cunoşteau destul de bine realităţile: moldovean se referea la identitatea politică, însă identitatea lingvistică şi etnică era „valahă” - sau mai bine zis românească, „valah” fiind numele dat românilor de străini.

Ar trebui să încercăm să răspundem la întrebarea ce limbă vorbea Ştefan cel Mare şi contemporanii săi din Moldova medievală? Ce cuvinte foloseau şi conform căror reguli? Este greu de răspuns la această întrebare câtă vreme nu va fi descoperit un document din acele vremuri scris integral în limba vorbită de popor. Însă documentele de cancelarie ale lui Ştefan cel Mare, deşi sunt redactate în limba slavonă, conţin totuşi o serie de cuvinte în limba populară, transcrise cu alfabet chirilic. Avem astfel numeroase nume de sate şi locuri precum: Găureni, Poiana de la Pârâu, Galbeni, Miculeşti, Căcăceni, Deocheaţi, Toporăuţi, la Movile, Urdeşti, Uşiţa, Roşioara, Urseşti, Măzăreşti, prisaca Vrabia, Vultureşti, Cioreşti etc. Tot în documentele slavone apar numeroase nume de boieri, ale căror porecle ne furnizează o amplă colecţie de substantive folosite în limba populară din vremea lui Ştefan cel Mare: Lână Rugină, Petru Puiul, Giurgiu Blidarul, Ion Munteanu, Moişă Filosoful, Petru Oţelescul, Mândrea, Candrea fiul lui Greul, Creţu, Iuga Grasul, Zbierea pârcălab, Fătu, Marcu Bălaur, Vâlcu Purcelescul, Mihul Lungul, Giurgea Căcărează, Radul Cârlig, Ion Frunteş, Mihul Ciocan, Ivan Ciumalea, Urîta fiica Malei nepoata lui Giurgiu Piatră, Giurgiu Puţeanul etc.

Avem astfel o serie de substantive comune pe care le înţelegem fără nici un fel de probleme la 500 de ani de la consemnarea lor în scris, plus o serie de elemente gramaticale precum declinarea substantivelor ceea ce mă îndreptăţeşte să spun că în cazul inventării unei maşini a timpului un moldovean din vremea lui Ştefan cel Mare s-ar înţelege fără probleme cu un oltean contemporan cu noi, mai ales în ceea ce priveşte lexicul de bază. Ştefan cel Mare vorbea româneşte – sau cel puţin s-ar fi înţeles cu un român – dar ce limbă credea el că vorbea?

Tătarul şi legea românească

La 8 februarie 1470 Ştefan cel Mare emitea în Suceava un document extrem de interesant, din care redau în rândurile următoare un fragment de interes pentru discuţia de faţă:

(...) am dat această carte a noastră tătarului şi robului nostru care au fugit de la noi şi din ţara noastră în Ţara leşească, anume Oană tătarul, şi copiilor lui, pentru aceea ca el să vină de la sine înapoi (...) iar de robie să fie iertat (...) aşa cum stau şi trăiesc în ţara noastră toţi românii după legea românească (...) şi să nu dea şi să nu plătească niciodată nimic după legea robilor şi a tătarilor, nici coloade, nici dare să nu plătească nici unui boier al său, la care va trăi atunci. Iar cine îi va pârî pentru orice faptă (...) ei să nu plătească nici o ajutorinţă mai mult, ci numai să plătească după legea românească, cum este legea românească, iar mai mult de aceasta să nu dea, ci să fie în ţara noastră după legea românească.

Fragmentul necesită câteva explicaţii suplimentare, dincolo de evidenţa eliberării unui rob tătar. În original, „legea românească” este redată prin „voloskîm zakonom”, dacă vrem să fim extrem de precişi „legea valahă”. Expresia nu este o confuzie sau o greşeală, este repetată în document de patru ori. Este un document intern, Ştefan cel Mare nu se adresa vreunui principe european căruia, pentru a nu-l zăpăci într-o epocă a geografiei precare, ar fi trebuit să-i vrobească de „Valahia Minor”. Fiind vorba de un document intern, Ştefan cel Mare (care se intitulează la început „domn al Moldovei”) ar fi putut folosi netulburat expresia „legea moldovenească” - însă a preferat „legea vlahă” sau „legea românească”. În cazul de faţă, când discutăm despre „legea românească” în opoziţie cu „legea robilor” şi „legea tătarilor” este vorba de setul de reguli (impozite, norme juridice) care se aplica unei anumite categorii sociale, categorie socială care se suprapunea unei identificări etnice – legea românilor (persoane libere) opusă legii tătarilor (persoane cu statut de robi). „Voloskîm zakonom” a lui Ştefan cel Mare de la 1470 aminteşte de „zakonom vlahom” a lui Ştefan Duşan care se aplica românilor de la sudul Dunării în anii 1334-1346, dar şi de „jus valahicum” din Transilvania, aflat în viogoare până târziu în secolul al XVIII – răspândirea şi comunitatea lingvistică a grupurilor cărora li se aplicau aceste norme jurdice îndreptăţindu-ne să folosim termenul de „legea românilor”.

Germanii supăraţi pe unguri înainte de apariţia naţiunilor

În prezent domină concepţia că naţiunile au apărut în secolul al XIX-lea, şi că naţiunea este o construcţie artificială, fără nici un fel de suport în perioadele anterioare. Conform acestei teorii, etnia nu avea aproape nici o importanţă în evul mediu, în această epocă diferenţele erau sociale: nobili, clerici, orăşeni şi ţărani – nu conta originea etnică. Doar că teoria asta nu se potriveşte de loc cu jurnalul sasului braşovean Andreas Hegyes care îi înjura cu sârg pe unguri pe la 1613. Hegyes manifesta o conştiinţă naţională bine definită cu vreo 200 de ani înainte să fie inventate naţiunile. Iar criteriul etnic funcţiona la Braşov de pe la 1500.

Statutul breslei blănarilor din Braşov de la 1424 (cel mai vechi document de acest tip păstrat) punea o singură condiţie pentru intrarea în breaslă: candidatul să fie născut legitim. Statutele breslelor din anii următori păstrează această condiţie pentru candidaţi, iar în listele de meşteri şi calfe din Braşov, pe lângă numele majoritar germane apar şi nume maghiare. Situaţia se schimbă brusc în 1505 în statutul breslei arcarilor, unde se spune aşa: „Ungurii care sunt acum în breaslă să rămână şi în continuare cu fii lor în breaslă, dar pe viitor să nu fie luat la meşteşug cineva de altă limbă, ci numai germani”. Urmează o serie de înnoiri de statute sau statute noi care îi exclud pe maghiari din breslele braşovene. Statutul breslei aurarilor de la 1510 spune: „Să nu primească pe nimeni în sus-numita breaslă a aurarilor, dacă nu este născut legitim şi creştin din părinţi evlavioşi şi cinstiţi, care să fie de limbă germană, deoarece nu se primeşte nici un maghiar în breaslă”. Înnoirea statutului breslei blănarilor din 1528 (care la 1424 îi primea pe maghiari): „De asemeni, nici un străin să nu fie primit în breaslă, dacă nu aduce scrisori suficiente, că este apt, că este născut legitim şi că este de neam german”. O explicaţie fundamentată a excluderii maghiarilor din breslele braşovene de la începutul veacului al XVI-lea ar necesita mai multe cercetări, extinse la nivelul întregii Transilvanii. Totuşi am găsit o motivaţie în statutul breslei tâmplarilor, pictorilor şi sculptorilor în lemn braşoveni din anul 1523: „De asemeni, să nu fie primit în viitor la meşteşug vreun ucenic maghiar. De asemeni, pe viitor să nu fie primit nici un meşter maghiar în vreo breaslă a meşteşugului nostru din cauză că maghiarii şi germanii rareori trăiesc paşnic unii cu alţii”.

Moldovean vorbitor de limbă română

În lucrarea "De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor" cronicarul Miron Costin lămureşte cât se poate de clar diferenţele între identitatea lingvistică, identitatea etnică şi identitatea politică. În termenii actuali, cetăţenia era moldovenească, însă locuitorii Moldovei medievale erau români care vorbeau limba română.

În introducerea lucrării amintite, Miron Costin enunţă scopul efortului său: "Începutul ţărilor acestora şi a neamului moldovenescu şi muntenescu, şi cîţi sunt şi în ţările ungureşti cu acest nume şi români şi pînă astăzi, de unde şuntşi de ce seminţie, de cînd şi cum au descălecat aceste părţi de pămîntu..." Deşi boier moldovean, Miron Costin se considera având aceeaşi origine etnică şi vorbind aceeaşi limbăr cu românii din Transilvania şi Ţara Românească. "Şi aşa neamul acesta de carele scriem, al ţărilor acestora (Moldovei şi Ţării Munteneşti şi românilor din Ardeal), numele vechiu şi mai direptu iaste rumân, adică râmlean, de la Roma, tot acest nume au ţinut şi ţin pînă astădzi..", subliniază cronicarul. "Măcară dară că şi la istorii şi la graiul şi streinilor şi înde sine cu vreme, cu vacuri, cu primenele au şi dobîndescu şi alte nume, iară acela carile iaste vechiu nume stă întemeiat şi înrădăcinat: rumân. Cum vedem că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iară nu întrebăm: "ştii moldoveneşte?", ce "ştii româneşte?" pre limba latinească... Şi aşa iaste acestor ţări şi ţărîi noastre, Moldovei şi Ţării Munteneşti numile cel direptu de moşie, iaste rumân, cum să răspundu şi acum toţi aceia din ţările ungureşti lăcuitori şi muntenii ţara lor şi scriu şi răspundu în graiul: Ţara Românească" – acesta fiind fragmentul definitoriu pentru identitatea lingvistică a locuitorilor Moldovei, fragment ignorat cu bună ştiinţă de promotorii teoriei moldoveniste.

Este greu de spus cu siguranţă că Ştefan cel Mare avea aceeaşi concepţie cu Miron Costin asupra identităţii moldoveneşti, între ei este o diferenţă de mai bine de 150 de ani. Însă nu putem exclude acest lucru fără să ne punem mai multe întrebări şi mai ales nu se poate afirmă cu siguranţă că Ştefan cel Mare se credea moldovean vorbitor de limbă moldovenească.

Autor: George Damian
Sursa: adevarul.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 21:00 de George Mârzencu

ISTORIE /// „Partizanii moldoveni” erau bandiți ruși

ISTORIE /// „Partizanii moldoveni” erau bandiți ruși Din editia print

„Grupul atacă și jefuiește populația fără milă. Din această cauză, oamenii din partea locului îi detestă ca pe niște tâlhari bețivani”, raportau sovieticii despre activitatea partizanilor 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 08:28

Cum s-a petrecut accidentul de la Cernobîl din urmă cu 33 de ani - „Vina a aparţinut omului sovietic şi îndoctrinării regimului din URSS“

Cum s-a petrecut accidentul de la Cernobîl din urmă cu 33 de ani - „Vina a aparţinut omului sovietic şi îndoctrinării regimului din URSS“

Anul acesta, pe 26 aprilie, s-au împlinit 33 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. A fost cel mai grav eveniment nuclear din istorie şi a servit drept exemplu de nerepetat pentru cum un stat nu reuşeşte să poarte grija propriilor cetăţeni într-o situaţie de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 08:20

Vikingii la Echimăuţi

Vikingii la Echimăuţi

În cadrul Sesiunii științifice a Departamentului Istoria Românilor, Universală și Arheologie a Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova, din 17 mai 2019, Ion Tentiuc și Valeriu Bubulici, cercetători științifici la Muzeul Național de Istorie a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 08:13

PROGNOZA METEO 27 mai: Ne aşteaptă o săptămână cu temperaturi de foc

Astăzi, pe întreg teritoriul ţării, cerul va fi variabil. La Briceni şi Soroca termometrele vor indica 24 de grade Celsius, la Bălţi se vor înregistra 25 de grade, iar la Orhei cu unul mai mult. La Tiraspol vor fi 27, iar la Leova se aşteaptă cu 28 de grade. La Comrat şi...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 07:33

Rezultate alegeri europarlamentare 2019. Cine a câștigat în Europa și cum arată viitorul Parlament European?

Rezultate alegeri europarlamentare 2019. Cine a câștigat în Europa și cum arată viitorul Parlament European?

Cetăţenii cu drept de vot din Uniunea Europeană și-au ales, în perioada 23-26 mai, viitorul Parlament European, primul pas dintr-un proces care va schimba conducerea principalelor instituţii ale UE în cursul acestui an. Verzii europeni au înregistrat un succesc istoric la...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 07:25

Ce a adus scrutinul în Europa: I-a slăbit pe Macron şi Merkel şi l-a întărit pe Sanchez

Alegerile europarlamentare au adus rezultate dezamăgitoare partidelor aflate la guvernare în Franţa şi Germania, considerate cele două motoare ale Europei, spre deosebire de premierul spaniol Pedro Sanchez, a cărui victorie clară a asigurat socialiştilor spanioli un rol important in...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 07:23

Au fost descoperite 18 noi exoplanete de mărimea Terrei

Oamenii de ştiinţă au descoperit 18 noi exoplanete de mărimea Terrei, analizând datele NASA cu ajutorul unor metode mai eficiente.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 07:22

Cele mai vechi urme că oamenii au gătit datează de acum 120.000 ani

O descoperire din peşterile râului Klasies din Africa de Sud sugerează că oamenii foloseau focul pentru a prepara hrana începând cu 120.000 de ani în urmă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 07:21

Cutremur produs duminică seara în România, cu magnitudinea de 4

Un cutremur cu magnitudinea de 4 grade s-a înregistrat, duminică seară, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 190 de kilometri.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 07:18

Aproape 38 de mii de cetățeni români din Republica Moldova au votat la europarlamentare

Apoximativ 38 de mii de români din Republica Moldova și-au exercitat dreptul la vot în cadrul alegerilor europarlamentare, desfășurate duminică, 26 mai. Așa arată datele datele Biroului Electoral Central al României, la ora 21.00, după închiderea secțiilor de...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 27 Mai 2019, ora: 07:15

Rezultate alegeri europarlamentare 2019. Exit-poll vs datele BEC / ora 7:00 Rezultate provizorii după procesarea a 96,53% din voturi

Rezultate alegeri europarlamentare 2019. Exit-poll vs datele BEC / ora 7:00 Rezultate provizorii după procesarea a 96,53%  din voturi

România a votat azi în cadrul alegerilor europarlamentare din 2019 și a referendumului pentru justiție inițiat de președintele Klaus Iohannis. A fost o zi lungă, în care românii s-au mobilizat exemplar și s-au prezentat la urne în număr record. În...

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 27 Mai 2019, ora: 07:06

HOROSCOP ZILNIC: HOROSCOPUL ZILEI DE 27 MAI 2019. TAURII SE BUCURĂ DE LIBERTATE

Horoscopul zilei de 27 mai 2019 aduce previziuni astrale pentru zodiile Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară, Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Horoscopul zilnic pentru 27 mai 2019 vine cu sfaturi pentru toate zodiile. Horoscopul zilnic pentru 27 mai 2019 spune...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Mai 2019, ora: 16:30 de Mihaela Culcinschi

Iurie Leancă: „Riscăm să devenim o țară fără niciun fel de viitor”

Iurie Leancă: „Riscăm să devenim o țară fără niciun fel de viitor” Din editia print

Vicepremierul pentru Integrarea Europeană Iurie Leancă, a acordat un interviu pentru TIMPUL în calitate de candidat la funcția de europarlamentar din partea României. Acesta figurează în lista Partidului Pro România, condus de ex-premierul de peste Prut, Victor Ponta....

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Mai 2019, ora: 15:01

Flota rusă a efectuat exerciții în Marea Neagră, utilizând rachete de croazieră Kalibr

Nave militare ruse au efectuat exerciții în Marea Neagră, utilizând rachete de croazieră Kalibr şi sisteme de artilerie, a anunțat joi marina rusă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Mai 2019, ora: 14:58

La OrheiLand a început montarea roller-coasterului care va fi inaugurat la 1 iunie

La OrheiLand a început montarea roller-coasterului care va fi inaugurat la 1 iunie

La OrheiLand a început montarea celui mai modern roller coaster din întreaga regiune, care va funcționa în acest sezon estival și care se anunță a fi principala atracție a parcului de distracții în acest an.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Mai 2019, ora: 14:49

Moldovenii, indignați de comportamentul lui Andrei Năstase. Oamenii consideră că liderul PPDA trebuie să ceară scuze jurnaliștilor

Atacurile fostului procuror din perioada regimului comunist, Andrei Năstase, asupra jurnaliștilor provoacă antipatie față de acest politician. De această părere sunt oamenii care, au comentat agresivitatea actualului deputat faţă de reprezentanţii instituțiilor media pe care acesta nu...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Mai 2019, ora: 14:49

Negru: Spre deosebire de liderii PAS și PPDA, americanii nu consideră că PD este întruchiparea tuturor relelor pe pământ

Strategia post-electorală a PAS şi PPDA s-a dovedit a fi un joc steril, care durează prea mult şi poate avea consecinţe grave pentru Republica Moldova. De această părere este jurnalistul Nicolae Negru, într-un editorial publicat de Ziarul Naţional. În opinia sa, politicienii...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Mai 2019, ora: 14:45

STOP FALS! Trustul Jurnal promovează un fake news despre starea sănătății a liderului PDM. Domnul Plahotniuc se află în formă maximă

Ştirea despre pretinsele probleme de sănătate ale liderului PDM, Vlad Plahotniuc, tirajată de trustful Jurnal, este o minciună impardonabilă. Declaraţia aparţine purtătorului de cuvânt al Partidului Democrat, Vitalie Gămurari.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 24 Mai 2019, ora: 14:44

„Dezastru democratic” // Sute de cetățeni ai UE au fost ÎMPIEDICAȚI să voteze pentru Parlamentul European în Marea Britanie: „Votați în țările voastre”

Sute de cetățeni europeni au fost împiedicați să voteze pentru Parlamentul European, în Marea Britanie. Principalul mesaj pe care l-au auzit aceștia la secțiile de votare a fost – mergeți să votați în țările voastre, scrie publicația britanică The Independent.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:36

(video) Andrei Năstase atacă ONG-urile de media: „Este unul la noi care se dă mare guru în societate...”

Șeful Platformei DA, Andrei Năstase, a atacat ONG-urile de media în cadrul unei emisiuni online, pentru faptul că a fost inclus în panoul „Inamicii Presei” ce a fost instalat în fața Parlamentului Republicii Moldova pe data de 3 mai 2019. Năstase a ajuns să fie...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:35

Politolog, despre eventuale proteste organizate de Blocul ACUM: Sunt greu realizabile

Politologul Dionis Cenușă susține că, liderii Blocului ACUM au sugerat recent că vor să organizeze proteste în masă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:06

Partidul ȘOR a început lucrările pentru iluminarea stradală în al șaptelea sat din circumscripțiile sale

Partidul ȘOR a început lucrările pentru iluminarea stradală în al șaptelea sat din circumscripțiile sale

Partidul Politic „ȘOR” este singura formațiune politică parlamentară care a început realizarea programului său electoral chiar în condițiile în care Parlamentul nu și-a început activitatea din cauza unor interese politice înguste ale altor...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Mai 2019, ora: 15:05

Dodon, despre ACUM: eu vreau să condamn egoismul politic și ambițiile exagerate ale unor deputați, apucați-vă de lucru sau mergeți la anticipate

Președintele Igor Dodon a dat un ultimatum deputaților. Șeful statului a oferit două săptămâni pentru depășirea actualei crize politice. În caz contrar, va dizolva Parlamentul ales pe 24 februarie. Declarațiile au fost făcute la un briefing de presă. 

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)