Actualitate

SUA au început transferul de arme nucleare din Turcia în România, MAE neagă cu fermitate

Potrivit uneia din surse, transferul pune numeroase probleme din punct de vedere tehnic și politic. "Nu este simplu să muți 20 de focoase", a declarat sursa, sub rezerva anonimatului.

O altă sursă a declarat pentru EurActiv.com că relațiile dintre SUA și Turcia s-au deteriorat în așa măsură în urma tentativei de puci din luna iulie, încât Washingtonul nu mai are încredere în Ankara pentru a găzdui aceste arme. Armele americane sunt în curs de a fi transferate la baza aeriană de la Deveselu din România, a afirmat sursa.

Ministerul român al Afacerilor Externe a dezmințit cu fermitate informația conform căreia România a devenit gazdă pentru arme nucleare americane. "Ca răspuns la solicitarea Dvs., MAE român dezminte cu fermitate informația la care ați făcut referire", a comunicat în scris un purtător de cuvânt al instituției, conform EurActiv.

Potrivit unei relatări recente a Simson Center, circa 50 de arme nucleare tactice au fost staționate din perioada Războiului Rece la baza aeriană de la Incirlik, situată la aproximativ 100 km de granița cu Siria.

În timpul puciului eșuat, la Incirlik a fost tăiată furnizarea de electricitate, iar guvernul turc a interzis avioanelor americane să mai decoleze sau aterizeze.

În cele din urmă, comandantul bazei a fost arestat și acuzat de implicare în puci. În ce măsură SUA ar fi putut menține controlul asupra acestor arme în eventualitatea unui conflict civil prelungit în Turcia este o întrebare fără răspuns, mai scrie Simson Center.

La baza de la Deveselu, situată în apropiere de Caracal, a fost amplasat un scut antirachetă american, ceea ce a înfuriat Rusia, amintește portalul EurActiv.

România a fost aliată a Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece, dar nu a găzduit niciodată arme nucleare în acea perioadă. Este probabil ca amplasarea de arme nucleare tactice americane în apropierea granițelor Rusiei va înfuria Moscova și va duce la o escaladare a tensiunilor. Amplasarea de rachete nucleare rusești în Cuba în 1962 a fost momentul din Războiul Rece cel mai aproape de a declanșa un război nuclear la scară mare.

EurActiv mai scrie că a solicitat reacții de la Departamentul de Stat al SUA, precum și din partea Ministerului de Externe de la Ankara și a MAE de la București. Oficiali americani și turci au promis că vor furniza răspunsuri. După câteva ore, Departamentul de Stat a declarat că subiectul ar trebui deferit Departamentului Apărării. EurActiv menționează că va publica reacția Pentagonului de îndată ce o va primi.

Între timp, NATO a trimis EurActiv un răspuns formulat în termeni diplomatici, indicând că aliații trebuie să se asigure că armele nucleare americane desfășurate în Europa rămân "sigure".

"La întrebarea Dumneavoastră, va rugăm să verificați Comunicatul Summitului NATO de la Varșovia (publicat pe 9 iulie 2016), paragraful 53: "Abordarea de descurajare a NATO se bazează, de asemenea, în parte, pe armele nucleare ale SUA prepoziționate în Europa și pe capabilitățile și infrastructura furnizate de Aliații implicați. Acești Aliați vor asigura ca toate componentele de descurajare nucleare ale NATO să rămână sigure și operaționale", a transmis un scris un purtător de cuvânt al NATO către EurActiv.

Conform EurActiv, riscurile pentru focoasele nucleare americane de la Incirlik au mai fost legate și de proximitatea războiului din Siria și de numeroasele atacuri teroriste care au avut loc în Turcia în ultimele luni, unele atribuite de Ankara Statului Islamic, altele PKK.

Potrivit practicii ce datează din vremea Războiului Rece, scurgeri de informații referitoare la prezența de arme nucleare americane pe sol european nu au fost confirmate niciodată în mod oficial. Cu toate acestea, este de notorietate publică faptul că Belgia, Olanda, Germania și Italia găzduiesc arme nucleare ale SUA.

Relațiile dintre Washington și Ankara s-au deteriorat după puciul eșuat din luna iulie, ajungând la cel mai scăzut nivel de când Turcia a aderat la NATO în 1952. Ankara susține că guvernul american îl sprijină pe Fethullah Gülen, clericul exilat în SUA, acuzat că a orchestrat tentativa de puci. Turcia cere extrădarea lui Gülen, fiind de așteptat ca subiectul să ocupe locul central în discuțiile ce vor avea loc cu ocazia vizitei vicepreședintelui american Joe Biden în Turcia pe 24 august.

Arthur H. Hughes, ambasador american pensionat, scrie într-un material publicat miercuri tot de EurActiv că Gülen a primit, într-adevăr, asistență considerabilă din partea CIA. 

agerpres.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *