SUA vor mări cu 9.000 de tone capacităţile de apărare anti-rachetă ale NATO

publicat în UE / Nato pe 30 Aprilie 2015, 12:06

Ambasadorul american la NATO, Douglas Lute, a anunţat că luna acesta, SUA vor mări cu 9.000 de tone capacităţile de apărare anti-rachetă ale NATO.

USS Porter, a treia navă echipată cu sistem Aegis cu capacităţi de apărare antirachetă va sosi în Spania iar o a patra navă americană, USS Carney, va ajunge în toamnă.

Asemenea navelor USS Cook şi USS Ross, USS Porter este un distrugător extrem de specializat multirol, dotat atât cu senzori şi capacităţi de interceptare antirachetă, cât şi cu capacităţi standard de atac terestru, antisubmarin şi de apărare antiaeriană.
Radarul Aegis al USS Porter monitorizează spaţiul aerian, terestru şi maritim pentru a detecta, intercepta şi distruge ameninţările la adresa aliaţilor NATO.

Pe lângă misiunea de apărare antirachetă, nava USS Porter este văzută ca un atu în misiunile permanente ale NATO, participând la operaţiuni de securitate maritimă şi la antrenamente bilaterale şi internaţionale.

La cele patru nave echipate pentru apărare antirachetă, se adauga sistemul similar, terestru, cu capacităţi de detectare şi interceptare care va deveni operaţional până la sfârşitul anului în România la Deveselu. Sistemul terestru are aceleaşi capacităţi de apărare antirachetă ca şi sistemele Aegis maritime, fiind însă unul fix.

România poate fi un exemplu pentru alti membri NATO

Ambasadorul american la NATO a scris într-un editorial că această combinaţie de nave dotate cu sisteme Aegis, sisteme terestre Aegis şi îmbunătăţiri ale sistemului de interceptare şi armament vor creşte capacitatea NATO de a proteja populaţiile, teritoriile şi forţele ţărilor europene membre NATO de aproximativ zece ori faţă de Capacitatea Interimară de Apărare Antirachetă, anunţată de Alianţă la întâlnirea la nivel înalt de la Chicago, din 2012.

Însă, discuţia în interiorul NATO şi nemulţumirea Statelor Unite, este că în continuare, procentul de 2% din PIB pe care fiecare stat membru ar trebui să îl aloce pentru apărare, este încă o ţintă neatinsă. Adjunctul ambasadorului american la NATO, Earle Litzenberger, a spus că România, care s-a angajat să ajungă la 2% până în 2017, poate fi din acest punct de vedere, un exemplu pentru alti membri NATO.

„Acest lucru este exemplar, este un model pentru ceilalţi membri ai Alianţei, în ce priveşte modul de răspuns la acest angajament, aşa că vreau să mulţumesc României pentru acest lucru” a spus la Bucureşti, adjunctul ambasadorului american la NATO, Earle Litzenberger.

Sistemul de apărare antirachetă al NATO este pur defensiv


Autorităţile americane dar şi cele române, în faţa acuzaţiilor Rusiei, au insistat de-a lungul timpului că sistemul de apărare antirachetă al NATO este pur defensiv. Sistemul va intercepta şi să distruge rachete balistice în faza de zbor, inclusiv focosul şi orice alte arme de distrugere în masă ar putea transporta acestea.

Rachetele de interceptare nu sunt dotate cu focos exploziv, bazându-se pe energia cinetică pentru a se ciocni cu focoasele rachetelor balistice inamice şi a le distruge. Argumentul pentru crearea sistemului este că acesta protejează populaţiile, teritoriile şi forţelor ţărilor europene membre NATO de ameninţarea crescândă reprezentată de proliferarea rachetelor balistice din ce în ce mai letale şi cu rază din ce în ce mai mare de acţiune, mai ales că peste 30 de ţări dezvoltă rachete balistice din ce în ce mai sofisticate.

Polonia va găzdui un sistem Aegis Ashore


Alianţa a luat hotărârea iniţială de a crea o misiune de apărare antirachetă la Summit-ul NATO de la Lisabona, din 2010. Din 2013, SUA, Germania, Spania şi Olanda au dislocat sisteme de apărare antirachetă Patriot în Turcia, sub comandă şi control NATO.

Spania primeşte nave americane echipate cu sisteme de apărare antirachetă, în timp ce Turcia găzduieşte un important radar terestru antirachetă.
În Germania se află structura de comandă şi control la Baza Aeriană de la Ramstein, utilizând software caracteristic apărării antirachetă, creat şi instalat de NATO.

Asemenea României, Polonia va găzdui un sistem Aegis Ashore, care va deveni operaţional până în anul 2018.

Olanda se află în plin proces de modernizare a fregatelor sale pentru a contribui cu patru radare maritime de avertizare timpurie.

Danemarca s-a angajat să furnizeze un senzor maritim pentru sistemul de apărare antirachetă a NATO şi mulţi aliaţi participă la dezvoltarea capacităţilor antirachetă ale Alianţei prin intermediul programului de apărare antirachetă dislocat în teatrul de operaţiuni.

sursa: radiochisinau.md