Suntem din Basarabia

publicat în Bună Dimineața pe 28 Iunie 2018, 07:26

Cine nu a învățat din greșelile istoriei, riscă să le repete. S-au împlinit 78 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, când Basarabia a fost ocupată de trupele sovietice. 

11 județe ale României, între care Ismail, Lăpușna, Cetatea Albă, Bălți, Cahul, Cernăuți, Hotin, Orhei, Soroca, Storojineț și Tighina au fost smulse din teritoriul Țării. Odiosul Protocol adițional secret la Pactul Ribbentrop-Molotov a marcat în mod tragic istoria românilor.  

La Ungheni, sute și mii de basarabeni veniți din părțile Bălțiului și Sorocii așteptau în gări trenul spre București sau Iași. Soți și soții, copii și părinți, elevi și bătrâni - și-au luat inima în dinți și au pornit spre Țară.

Cei doi au luat trenul spre București. Amândoi tineri, amândoi cu familii îndurerate și case părăsite. La București erau așteptați de mii de persoane în gară, care își întâmpinau rudele sau, pur și simplu, au venit să-i întâlnească pe basarabenii refugiați. Momentul sosirii în gara de la București este unul de neuitat. Îmbrățișări și lacrimi, bucurie și mâhnire pretutindeni! Puțini se bucurau de revedere. Toți plângeau pentru pierderea Basarabiei!
El cu pălărie, ea cu un pardesiu roșu. El o ținea de mână, ea număra fiecare petricică de sub picioare. Erau la poarta bisericii. Blânzi, cuminți, tăcuți. De mai bine de un an îi admir în fiece duminică. Acum i-am cunoscut. „Suntem din Basarabia”, mi-au mărturisit ei de curând. Mi-au povestit cum a fost. Cum au venit rușii, cum n-au mai plecat, cum s-au refugiat în Țara Mamă, cum duc dorul Basarabiei.

N-au rezistat. S-au luat de mână și au venit aici, în 1944, în speranța că se vor întoarce într-o zi în Basarabia. Acea zi n-a mai venit.
Vă întreb, mă întreb, când va veni acea zi? Când se va întoarce Basarabia acasă?

P.S. 28 iunie 2018 este ziua susținerii tezei de disertație în fața profesorilor de la Universitatea din București. Am ales să vorbesc despre Republica Moldova, despre Uniunea Europeană, despre România și despre Unire. Atât la Chișinău, cât și la București e nevoie să vorbim despre singura cale pe care o are Republica Moldova – românească.

Să învățăm din greșelile istoriei.