Supărarea dlui Lupu

publicat în Editorial pe 1 Mai 2018, 10:30

(Epilog la o declarație politică și la o reacție jurnalistică).  

Azi doresc să mă refer la un caz care a făcut mare vâlvă și multe valuri pe Bâcul nostru matern. Să reluăm, punctual, cronologia cazului.
Pe 22 octombrie am publicat în TIMPUL.MD pamfletul „M-am răzgândit! Științific sunt un bou!” care avea următorul moto: „M-am răzgândit. Ştiinţific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba „moldovenească”. În pamflet nu făceam nicio referință la vreun politician concret, toată lumea însă a înțeles că cel vizat e președintele PD și președintele Legislativului Marian Lupu care, pe 22 octombrie, în cadrul unei emisiuni televizate a declarat: Gata, m-am răzgândit, s-a zis cu ştiinţificul!

Ce a declarat Marian Lupu

Fraza, devenită în scurt timp folclorică, se referea la denumirea limbii. Cititorii își amintesc de o altă frază celebră, devenită folclor, rostită tot de M. Lupu: „Din punct de vedere științific vorbim limba română, iar din punct de vedere politic - limba moldovenească”. După ce a rostit, sentențios, ca un croitor de lumi și universuri „m-am răzgândit, s-a zis cu științificul”, Lupu a explicat că din acea clipă limba noastră nu mai e română nici din punct de vedere științific, fiindcă științele... „sunt cu o puternică influență subiectivă. Iar dacă sunt subiective înseamnă că sunt promovate în interese politice”. Declarația este un grav afront adus comunității științifice, fiindcă, practic, anulează dreptul la viață a științelor umaniste, iar savanții care trudesc în domeniul respectiv sunt acuzați public că sunt manipulați politic și fac pseudoștiință, fiind ghidați de interese politice.
Ce am replicat eu

Pe mine, ca ziarist, nu m-a deranjat absolut deloc ce crede Lupu despre denumirea corectă a limbii noastre. Mai mult, eu nu fac parte din categoria „durilor” care dau cu parul în cap celor care optează pentru glotonimul „limba moldovenească”. Am explicat ce-i cu această limbă în numărul de vineri, 5 octombrie. Le mai amintesc celor interesați că în 1994, când s-a aprobat Constituția, eu am fost singurul „radical și extremist” care mi-am aprins paie în cap, pronunțându-mă pentru „limba română între paranteze”.

Cei care mi-au sărit în cap atunci azi s-au răzgândit și optează pentru libera circulație a ambelor glotonime, deoarece - în sfârșit au observat! - „relații de complementaritate” între acestea. Pe mine, ca simplu cetățean al acestei țări, m-au deranjat maniera, stilul, poziția de pe care Lupu a făcut declarația, care a scandalizat opinia publică. Adică, științificul în această țară depinde de voința și dispoziția dlui Lupu; el e Demiurgul, Creatorul, Croitorul acestei lumi, dacă se răzgândește, poate anula legea gravitației sau chiar poate face lumea din nou.

Procedeul a fost prea dur

L-am văzut la o televiziune pe dl Lupu, Dunăre de supărat, pentru că, chipurile, l-aș fi numit bou. Admit că procedeul folosit, numit în știința literară reductio ab absurdum, a fost prea dur, la limita decenței, dar haideți să recunoaștem că nici declarația lui M. Lupu nu a fost una ordinară. Pamfletul meu a fost o reacție scrisă dintr-o răsuflare, sub impresia imediată a celor declarate de Lupu. În acest sens, înțeleg motivul supărării lui Marian Lupu, dar și el trebuie să înțeleagă că omul politic trebuie să răspundă și să plătească pentru gafele lui, cele cu voie și cele fără de voie. Prin alte părți, asemenea „răzgândiri” l-ar costa cariera pe un politician.

„Limba moldovenească” nu va mai aduce voturi

Și ultimul moment. Unii politicieni, inclusiv M. Lupu, mai rămân în prizonieratul unor iluzii periculoase. Bazându-se pe diferite sondaje, trag, în mod greșit, concluzia că, dacă vor fi „cu poporul” în chestiunea denumirii limbii, vor recolta mai multe voturi. Mă tem că, în viitoarele bătălii electorale, PD, dacă va merge cu gândirile și răzgândirile lui Lupu, va ieși cu torba goală din electorală. De ce? Pentru că „limba moldovenească” nu-i va aduce voturi. Nici lui, nici lui Voronin, nici lui Dodon, nici lui Șelin. Vin generații noi de votanți, pe care nu-i mai prostești cu „limba moldovenească”. Partidul care se fixează pe acest „mesaj” riscă să devină unul marginal, o sectă, care-și îngustează bazinul electoral atât de mult, încât riscă să aibă probleme cu pragul electoral. „Limba moldovenească” îți poate aduce un vot, dar poți să pierzi două. Lumea va vota nu pentru acei care vor promite că vor apăra limba moldovenească de limba română, iar pe moldoveni de români, ci pentru acei care vor veni cu programe sociale convingătoare. Cu „limba moldovenească” nu te îmbraci, nu achiți facturile și nu-ți astâmperi foamea. Să lăsăm timpul și uzul să-și spună cuvântul care glotonim va învinge. Politicienii trebuie să „radieze” problema denumirii limbii din agenda lor politică și să se ocupe de adevăratele probleme ale societății. Asta va aduce liniște în țară și ei nu vor mai trebui să întrețină jurnaliști și bloggeri care îi fac de râs, dar pretind că le apără bunul nume.