Actualitate

Teodor Cibotaru, un demnitar care nu si-a pierdut demnitatea

„Reiesind din cele expuse anterior, ne adresam Dumneavoastra cu rugamintea dureroasa de a revedea problema despre hotarele RSSM, incluzand in componenta ei toate teritoriile care i-au apartinut in trecut (inclusiv pamanturile Bucovinei de Nord) pentru ca natiunea moldoveneasca socialista sa fie inclusa in hotarele ei istorice. Suntem convinsi ca corectarea justa a hotarelor republicii noastre (dupa cum se stie, asemenea corectari au avut loc in tara noastra nu o singura data), consolidarea generala si teritoriala a RSSM raspunde cerintelor stringente si rationalitatii politice in conditiile actuale de acutizare brusca a luptei ideologice”.

Asa se termina adresarea catre A. Gromiko, presedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, scrisa in 1985 (!) si iscalita de T. Cibotaru, A. Lazarev, A. Craciun si E. Bucov (la redactarea adresarii a participat si autorul acestor randuri).

La 14 martie se implinesc 95 de ani de la nasterea lui Teodor T. Cibotaru, unul dintre cei patru autori care au indraznit sa ceara de la Gromiko reintoarcerea pamanturilor Basarabiei. Teodor Cibotaru a fost pedagog, savant, ministru adjunct al Invatamantului, deputat al Sovietului Suprem al RSSM si URSS, timp de 14 ani – adjunct al presedintelui Sovietului Suprem al RSSM, personalitate activa a vietii culturale si politice din republica, comunist din 1937. Aceste functii inalte nu i-au intunecat mintea, cum se intampla atunci si cum se mai intampla si azi cu multi demnitari carora puterea le spulbera curajul civic. In 1949, el a fost singurul dintre inaltii functionari care a luat apararea taranilor gospodari din satul sau natal Stramba (astazi Corlateni), care urmau sa fie deportati. Pentru asta, Brejnev in persoana i-a luat biletul de partid, dupa care a fost destituit din toate functiile.

A scris scrisori deschise lui S. Grossu (1988) si lui M. Snegur (1991). In scrisoarea adresata lui Grossu, pe atunci prim-secretar al PCM, Teodor Cibotaru s-a ridicat in apararea oamenilor de litere care erau prigoniti pentru ca spuneau adevarului pe nume; a vorbit fara echivoc despre deznationalizarea romanilor basarabeni, a spus raspicat ca „de buna seama avem o singura limba”. Pleda pentru „lichidarea analfabetismului in materie de constiinta nationala”, impotriva mancurtizarii romanilor basarabeni. Cat de actuala este si astazi aceasta idee! Teodor Cibotaru, in scrisoarea adresata dlui Mircea Snegur, pe atunci presedinte al RM, insista ca in invatamantul preuniversitar, universitar si postuniversitar sa fie studiata istoria romanilor. In anii ’90 probleme actuale din istoria romanilor se predau la Institutul republican de perfectionare a cadrelor didactice pentru toate categoriile de pedagogi. Azi nu mai este nici Catedra de istorie a romanilor si nici cursul obligatoriu pentru toti pedagogii. Sunt alte vremuri…

Teodor Cibotaru a contribuit mult la miscarea pentru revenirea la grafia latina si la statutul de merit al limbii romane. Vreau sa mentionez ca in anii ’60-’80, la adunarile de partid, in romana vorbea un singur comunist – Teodor Cibotaru.
Autorul acestor randuri a avut onoarea sa lucreze multi ani alaturi de personalitatea marcanta Teodor Cibotaru. El a fost unionist pana-n maduva oaselor. Acestui ideal i-a slujit cu credinta intreaga viata. Cat de mult ne lipseste azi Teodor Cibotaru…

Mircea Dohotaru,
doctor, conferentiar

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *